Linkuri accesibilitate

Spitalele din Kosovo: De ce zac oamenii ani de zile pe listele de așteptare


Multe dintre spitalele din Kosovo sunt la limita supraviețuirii.
Multe dintre spitalele din Kosovo sunt la limita supraviețuirii.

După ce a așteptat mai bine de tei ani, Kujtim a învins: pe 9 septembrie, a reușit să fie internat într-un spital de stat din Priștina, capitala Kosovo, unde urma să facă o intervenție chirurgicală vasculară.

Problemele lui de sănătate nu îi puneau viața în pericol, dar „așteptarea a fost epuizantă”, explică bărbatul de 30 de ani originar din orașul Drenas, care a insistat ca numele lui real să nu fie dezvăluit.

Povestea lui nu e unică. Mai mult de 10.000 de oameni din Kosovo zac pe liste de așteptare – unii, precum Kujtim, sunt acolo de ani de zile – pentru proceduri mediale esențiale, de la chirurgie cardiacă la operații de ochi, după cum arată un raport recent al Biroului Național de Audit.

Biroul acuză nu numai Ministerul Sănătății, ci și Serviciul Clinic Spitalicesc și Universitar din Kosovo (KHUCS), care supraveghează cele șapte spitale regionale de stat din țară, pentru incapacitatea de a oferi îngrijiri la timp. Centrul Clinic Universitar din Kosovo (UCCK) din Pristina, unde a fost tratat Kujtim, e, de asemenea, criticat în raport.

În raport se spune că numărul mare de pacienți se datorează penuriei critice de personal medical, în special de medici anesteziști.

Cozile lungi și înghesuiala sunt întâlnite la spitalele din Kosovo.
Cozile lungi și înghesuiala sunt întâlnite la spitalele din Kosovo.

Nici Ministerul Sănătății, nici KHUC nu au răspuns solicitărilor Serviciului Kosovo al RFE/RL de a comenta constatările.

Conform raportului, Kosovo cheltuiește acum mai mult decât în 2019 pentru provizii și medicamente – de la 25 de milioane de euro acum cinci ani, anul acesta s-a ajuns la 38 de milioane de euro.

Nu sunt destui medici

Din 2008, de la obținerea independenței față de Serbia, Kosovo a luptat pe numeroase fronturi, de la revigorarea economiei la respingerea eforturilor Belgradului de a-i bloca suveranitatea. Asistența medicală este doar una dintre numeroasele bătălii cu care se confruntă oficialii.

După cum e menționat în raportul Biroului Național de Audit, Kosovo, care are o populație de 1,5 milioane de locuitori, duce o lipsă gravă de personal medical.

După ce își termină pregătirea medicală, tinerii kosovari pleacă adesea în străinătate pentru un salariu mai bun, o problemă comună în fostele țări comuniste din Europa de Est.

Spitalele nu numai că sunt slab echipate, dar duc lipsă de medicamente și tratamente. Și în Kosovo, uneori pacienții trebuie să și le cumpere singuri.

Serviciul Kosovo al RFE/RL a mai scris despre lipsa materialelor de bază - de la cearșafuri la săpun, sau despre bolnavii de cancer care primesc chimioterapie în camere improvizate la spitalul UCCK.

Serviciul Kosovo al RFE/RL a mai scris despre lipsa materialelor de bază - de la cearșafuri la săpun – sau despre bolnavii de cancer cărora lie se face chimioterapie în camere improvizate la spitalul UCCK.

Creșterea clinicilor private

Kosovo are șapte spitale regionale, precum UCCK, instituția de top în care se fac multe dintre cele mai dificile proceduri medicale și unde sunt instruiți aspiranții la statutul de personal medical.

Pe lângă aceste spitale, există o rețea de clinici de stat în multe orașe și localități.

În afară de spitalele de stat, Kosovo are și multe clinici și spitale private al căror număr a crescut în ultimii ani. Cei care își pot permite această opțiune invocă adesea asistența medicală promptă și de mai bună calitate pe care o primesc.

Pentru Kujtim, însă, o astfel de clinică nu a fost niciodată o opțiune.

„Aș fi putut merge la o instituție privată, dar nu am avut mijloacele necesare. De asemenea, am mai multă încredere în sistemul public”, explică el pentru RFE/RL.

Calculul este simplu. Operația de care avea nevoie ar fi costat 1.000 de dolari la o clinică privată, și nimic la UCCK.

Mulți lucrători din domeniul sănătății pleacă în străinătate pentru salarii și condiții mai bune.
Mulți lucrători din domeniul sănătății pleacă în străinătate pentru salarii și condiții mai bune.

Având în vedere această realitate economică, poate că nu este surprinzător faptul că majoritatea pacienților trebuie să aștepte pentru a fi tratați acolo.

Biroul de audit a aflat că timpul de așteptare la Clinica de Chirurgie Vasculară de la UCCK, acolo unde a fost tratat Kujtim, poate ajunge la mai mult de patru ani.

Și sunt două motive pentru asta, spune Hajriz Rudari, directorul clinicii: lipsa locurilor și lipsa anesteziștilor.

„Clinica noastră se ocupă de diverse boli, inclusiv probleme arteriale și venoase.... Suntem singurul loc din Kosovo care se ocupă de complicațiile piciorului diabetic. Tratarea piciorului diabetic necesită îngrijire pe termen lung în clinică, iar [lipsa paturilor] - pe lângă deficitul de anesteziști - este motivul pentru care listele de așteptare sunt atât de lungi”, spune Rudari pentru RFE/RL.

Clinica vasculară are la dispoziție 24 de paturi, iar datele arată că, între 2019 și 2023, a tratat în medie 106 pacienți pe lună. Capacitatea a fost întinsă la maximum, spune conducerea.

UCCK are și o clinică de anestezie, unde sunt angajați 48 de medici, un număr sub necesar, potrivit directorului acesteia.

„Dificultățile sunt agravate de nevoia de a face gărzi - la fiecare șase zile și uneori la fiecare trei zile”, spune pentru RFE/RL Gazmend Spahija.

Salarii mici, condiții proaste

De ani de zile, clinica a trebuit să se descurce cu lipsa anesteziștilor – 29 dintre aceștia au plecat între 2019 și 2023. Și nu numai anesteziștii, ci și alți specialiști au părăsit UCCK. În ultimii cinci ani, au plecat în total 142 de persoane.

Conform Camerei Medicale din Kosovo, condițiile de muncă precare și salariile mici - aproximativ 1.200 de euro pe lună - sunt motivele exodului. (Salariul mediu lunar în Kosovo este de aproximativ 600 de euro) Pentru cei care nu sunt dornici să părăsească Kosovo, clinicile private, cu salariile lor mai mari și condițiile de muncă mai bune, reprezintă o opțiune atractivă.

Unul dintre anesteziștii care și-au părăsit locul de muncă la spitalul UCCK și care a cerut să nu fie identificat, a declarat recent pentru RFE/RL că „pentru o cantitate mare de muncă la UCCK, ești plătit la fel de mult ca cei care fac munci mult mai mici”.

În timpul a două campanii de recrutare pentru anesteziști între 2019 și 2023, au fost angajați doar 23, cu mult sub minimul de 100 necesar.

Potrivit directorului Elvir Azizi, deficitul va continua. Anul viitor, peste 15 medici își vor termina specializarea în anesteziologie, dar nu se știe câți vor lucra în cadrul sistemului de sănătate de stat, deoarece mulți și-au finanțat singuri educația, ceea ce înseamnă că nu sunt obligați să lucreze în sistemul odată ce încheie școala.

Articol publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG