Decizia prin care CCR a respins candidatura Dianei Șoșoacă – politiciană cu un discurs public anti-european și anti-NATO – a stârnit un val de reacții din partea societății civile și a politicienilor din România.
Cei mai mulți critică Curtea Constituțională – instituție al cărei rol este să asigure respectarea Constituției – despre care spun că și-a depășit prerogativele prin decizia fără precedent de a interzice unui șef de partid să participe la alegeri.
Diana Șoșoacă este eurodeputată și președintă a partidului extremist SOS.
În motivarea deciziei, CCR spune că declarațiile publice ale Dianei Șoșoacă sunt un argument că aceasta va fi un președinte care nu va respecta valorile democrației și va pune în pericol apartenența României la UE și NATO.
Judecătorii constituționali analizează, în acest context, ceea ce își asumă președintele României atunci când depune jurământul de credință. Ei susțin că obligațiile acestui jurământ se aplică și candidaților, nu doar câștigătorului alegerilor prezidențiale.
„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, susțin judecătorii de la Curtea Constituțională în motivarea respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă.
„Curtea afirmă că libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție. Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu”, mai argumentează judecătorii.
CCR mai arată că Diana Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale.
„Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, susțin judecătorii.
CCR: Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut
Judecătorii Curții Constituționale amintesc și invocă în decizia lor participarea Dianei Șoșoacă la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse la ambasada acestei țări la București:
„Doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze Ambasadei Rusiei pentru protestul organizat în fața ambasadei ce a vizat masacrul de la Fântâna Albă. În continuare, după ce a fost implicată într-un scandal care a avut loc la Palatul Parlamentului și în care a avut calitatea de agresoare, a susținut că «România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!»”.
Astfel, CCR susține că declarațiile publice și participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a nu o lăsa pe Diana Șoșoacă să candideze la funcția de președinte al României, pentru că președintele României trebuie să respecte Constituția și să garanteze calitatea de membru al UE și al NATO.
În argumentația lor, judecătorii CCR mai spun că „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în cauza Labita împotriva Italiei, paragraful 201 sau Hotărârea din 6 decembrie 2022, pronunţată în cauza Kalda (2) împotriva Estoniei, paragraful 39)”.
- CCR amintește și de alte două cazuri în care candidați la prezidențiale au fost respinși: Hotărârea din 30 iunie 2009, pronunţată în Cauza Etxeberria şi alţii împotriva Spaniei, paragraful 50
- Hotărârea din 30 mai 2017, pronunţată în cauza Daydov şi alţii împotriva Rusiei, paragraful 286).
Opinia separată din partea judecătoarei Iulia Scîntei
Motivarea CCR este semnată de cinci judecători, inclusiv de președintele Marian Enache. A existat și o opinie separată, semnată de judecătoarea Iuliana Scântei, numită de președintele Iohannis.
Aceasta susține că judecătorii care au semnat motivarea au luat în considerare comportamentul unei persoane (n.r. Diana Șoșoacă) „evaluat prin prisma unor conduite, opinii și declarații publice”, ceea ce este contrar Constituției, arată Iulia Scântei.
Judecătoarea CCR respinge dur opinia majorității judecătorilor din CCR și spune că, de fapt, CCR și-a adăugat noi competențe care nu sunt prevăzute de Constituție și de legi.
CCR a introdus noi condiții „subiective” pentru depunerea candidaturilor la prezidențiale și nu a asigurat dreptul la apărare consfințit de CEDO, afirmă Scîntei.
„Nicio dispoziție constituțională sau legală nu permite Curții Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competențe (la rândul ei, expresă și limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-și extindă și să completeze sfera atribuției de soluționare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiții care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce țin de comportamentul, opiniile și declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992”, arată Iulia Scîntei.
Ceileți cinci judecători CCR care au semnat excluderea Dianei Șoșoacă sunt Marian Enache, Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Giani Stan și Attila Varga.
Întreaga motivare a judecătorilor CCR poate fi citită AICI.
PNL și PSD se ceartă pe excluderea Dianei Șoșoacă. Coaliția se rupe, dar guvernarea rămâne
Respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă a dus la un pas de ruperea coaliției PSD-PNL. În timp ce președintele PNL, Nicolae Ciucă, a spus că decizia CCR arată clar implicarea PSD și pune în pericol democrația din România, președintele PSD a reacționat și a spus că trebuie reformată Curtea Constituțională.
Nicolae Ciucă a scris pe Facebook că nu comentează decizia CCR, dar „consecinţele ultimei decizii pun un mare semn de întrebare privind democraţia din România”.
„Pentru prima dată în istoria României, o majoritate de cinci judecători, din care patru numiţi de PSD, a decis că cineva nu poate candida. Practic, a fost eliminat la masa verde un adversar politic”, a afirmat Ciucă.
„Nu mă preocupă dacă PSD se bucură de eliminarea unui competitor politic, ci că ar putea face lucruri de neimaginat, pentru că PSD are în ADN-ul său abuzul de putere şi comportamentul de partid-stat. Astăzi elimină un candidat, mâine altul, poimâine închid instituţii de presă, iar în final subordonează politic tot statul român. Mă voi asigura că acest lucru nu se va întâmpla şi România nu va intra total pe mâna PSD”, a adăugat Ciucă.
El a scris că PNL nu iese totuși de la guvernare, pentru că are „datoria să păzească PSD” ca să „nu facă abuzuri”.
De acealaltă parte, președintele PSD Marcel Ciolacu a scris și el pe Facebook că nu se bucură absolut deloc de scoaterea Dianei Şoşoacă din cursa electorală pentru funcţia supremă în stat.
El spune că în această cursă electorală Diana Şoşoacă „nu îl deranja” deloc, iar acum constată că „i-a venit un decont, total gratuit” după decizia CCR privind candidatura ei.
„După ultimele declaraţii, eu m-am speriat. Eu nu a crezut că un politician, sau nu am crezut că un român, poate să se exprime la modul acesta antisemit, gratuit şi cumva să reîntoarcem toată istoria României şi tot ce, cumva, am vrut să şi uităm, dar să şi depăşim”, a adăugat Ciolacu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
