Atunci când americanii vor vota pentru funcția de președinte, pe 5 noiembrie, decizia lor va avea ecouri în întreaga lume.
Ucraina, a cărei apărare împotriva Rusiei depinde în mare măsură de sprijinul militar, financiar și diplomatic al Statelor Unite, ar putea resimți efectele mai mult decât orice altă țară străină.
Sub conducerea actualului președinte, Joe Biden, Statele Unite au alocat Ucrainei peste 52 de miliarde de dolari numai sub formă de asistență pentru securitate, de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, în februarie 2022.
SUA au alocat alte zeci de miliarde în ajutor financiar și umanitar.
„Cred că cel mai important factor care va determina rezultatul războiului și, cu siguranță, ceea ce se va întâmpla în următoarele câteva luni, sunt alegerile din SUA”, spune Ruth Deyermond, lector superior în cadrul Departamentului de studii de război de la King's College din Londra.
Rezultatul votului „va determina, de fapt, dacă Ucraina continuă să fie sprijinită sau măsura în care este sprijinită de Statele Unite”, afirmă Deyermond pentru RFE/RL.
Fostul președinte republican Donald Trump și vicepreședintele democrat Kamala Harris au exprimat poziții extrem de diferite cu privire la sprijinul acordat Ucrainei.
Harris a declarat că va continua politica lui Biden de ajutorare a Ucrainei, exprimându-și clar dorința de a vedea Rusia înfrântă.
Trump a pus sub semnul întrebării sprijinul SUA pentru Ucraina, afirmând că Europa ar trebui să poarte cea mai mare parte a poverii în susținerea Kievului împotriva invaziei rusești și a lăsat viitorul NATO sub semnul întrebării.
El a refuzat să spună clar dacă dorește ca Ucraina să câștige și a afirmat în repetate rânduri că, dacă va fi ales, va pune capăt războiului foarte repede - chiar înainte de a-și prelua funcția în ianuarie.
„În timp ce ne-am putea aștepta ca o Casă Albă a lui Harris să continue să acționeze în același mod ca a lui Biden, cu siguranță nu o întoarcere dramatică de la Ucraina, Donald Trump a spus foarte clar că dorește să vadă un sfârșit rapid al războiului”, adaugă Deyermond.
„Și știm că una dintre prioritățile sale de politică externă pe termen lung, una dintre puținele poziții coerente de politică externă pe care le-a avut încă dinainte de a fi ales în 2016, a fost, după cum spune el, să se înțeleagă cu Rusia”, completează ea.
„Deci, el ar dori să vadă războiul încheiat rapid și în condițiile Rusiei, cred eu.”
Trump a declarat că condițiile lui Putin pentru negocierile de pace sunt „inacceptabile”, susține că a fost mai dur cu Rusia decât președinții anteriori și afirmă că Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă ar fi fost la Casa Albă.
În 2017, el a dat undă verde Statelor Unite să furnizeze ajutor letal Ucrainei, ceea ce predecesorul său, democratul Barack Obama, refuzase să facă din cauza îngrijorărilor legate de provocarea Moscovei.
„Gata”
În luna aprilie, Trump a declarat că ar fi deschis la ceva asemănător programului lend-lease pe care Statele Unite l-au lansat pentru a ajuta aliații în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca alternativă la subvențiile de ajutor.
În ceea ce privește modul în care ar încerca să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Trump a dat puține detalii.
Într-un interviu acordat Fox News în iulie 2023, el a indicat că va încerca să îl determine pe președintele rus Vladimir Putin să negocieze, amenințând că va deschide robinetul de ajutor pentru Ucraina.
În schimb, el a afirmat că va exercita presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, amenințându-l că va refuza ajutorul.
„I-aș fi spus lui Zelenski: «Gata. Trebuie să faci o înțelegere». I-aș spune lui Putin: «Dacă nu faci o înțelegere, îi vom da [lui Zelenski] foarte mult, mai mult decât au primit vreodată, dacă va trebui»”, a spus Trump. „Voi încheia acordul într-o singură zi. O zi.”
Ucrainenii se tem că orice demers pentru un acord de pace rapid ar face jocul Rusiei, lăsând aproximativ o cincime din țara lor sub controlul Moscovei și permițându-i în același timp lui Putin să folosească încetarea ostilităților ca o șansă de a-și consolida forțele pentru un viitor atac.
Cuvinte și acțiuni
În orice caz, ceea ce va face exact câștigătorul odată ajuns la putere este incert și există o serie de variabile care ar putea afecta acțiunile viitorului președinte.
Guvernul lui Zelenski a fost foarte frustrat de administrația Biden, afirmând că ajutorul militar american vine prea încet și cu prea multe restricții. În ciuda rugăminților insistente, Biden nu a permis Ucrainei să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în interiorul Rusiei.
Ucraina este încă lipsită de apărare aeriană și de muniție, ceea ce permite Rusiei să lovească orașele și infrastructura sa critică și să avanseze mai adânc în regiunea Donețk. În această lună, Rusia a înregistrat cele mai mari câștiguri teritoriale din martie 2022, luna care a urmat invaziei la scară largă.
Harris nu a precizat dacă va fi mai rapidă cu livrările de ajutoare și dacă va relaxa limitările aflate acum în vigoare, unul dintre punctele din „Planul Victoriei” pe care Zelenski l-a prezentat liderilor occidentali.
Ea nu a comentat celălalt punct cheie al planului - o invitație rapidă pentru Ucraina de a adera la NATO.
Un factor care influențează modul în care o președinție Trump ar afecta Ucraina și invazia rusă ar fi componența cabinetului său.
Campania Trump se pare că îi are în vedere pe fostul secretar de stat Mike Pompeo pentru funcția de secretar al apărării și pe fostul consilier pentru securitate națională Robert O'Brien pentru funcția de secretar de stat.
Ambii au criticat administrația Biden pentru restricționarea utilizării armelor americane și au cerut mai multe sancțiuni împotriva Rusiei.
Într-un articol de opinie publicat în iulie în The Wall Street Journal, Pompeo a solicitat crearea unui program de împrumut în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să se apere singură.
De asemenea, Pompeo a solicitat ca Ucraina să primească statutul de membru al NATO, ceea ce O'Brien a declarat săptămâna aceasta că „este prea provocator în acest moment”.
„Anul diplomației”
Încă o variabilă: Congresul. În timp ce președinții au o influență mai mare asupra politicii externe, legislativul deține frânghiile pungii națiunii și ar putea forța Casa Albă să își ajusteze poziția cu privire la problema sprijinului militar și financiar pentru Ucraina.
Controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului ar putea fi schimbat în urma alegerilor din 5 noiembrie, democrații obținând majoritatea locurilor în camera inferioară, iar republicanii în camera superioară.
Aceasta ar fi o situație mai avantajoasă pentru Ucraina, deoarece ar fi probabil ca un Senat controlat de republicani să sprijine ajutorul pentru Ucraina, a declarat luna trecută pentru RFE/RL Kurt Volker, trimisul special al lui Trump pentru negocierile cu Ucraina în perioada 2017-2019.
El a spus că un program de împrumut ar fi mai ușor de trecut prin Congres.
„Cred că este din ce în ce mai greu să argumentezi cheltuirea banilor reali ai contribuabililor americani pentru Ucraina, dar să îi lași să împrumute atât cât au nevoie pentru a cumpăra arme americane și a lupta în război nu ar trebui să fie deloc controversat și cred că ar trebui să obțină un sprijin bipartizan masiv”, a spus el.
Însă, Charles Kupchan, analist la Consiliul pentru Relații Externe, a declarat pentru RFE/RL că Statele Unite vor împinge probabil Ucraina spre negocieri, indiferent de cine va câștiga alegerile, în parte pentru că războiul pune la încercare resursele occidentale.
„M-aș aștepta ca 2025 să fie anul diplomației”, a spus Kupchan. „Nu cred că situația în care ne aflăm astăzi este sustenabilă”.
În același timp, el a spus că tăierea ajutorului pentru Ucraina nu este calea de a aduce cele două părți la masa negocierilor. „Aceasta este o invitație pentru Putin să continue să vină”, a spus Kupchan.
(Steve Gutterman a contribuit la acest articol)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.