La începutul negocierilor de pace care au avut loc la câteva zile după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în 2022, Moscova a propus un tratat ale cărui condiții unilaterale echivalau cu capitularea Kievului – arată un document obținut de Systema, redacția rusă de investigații a RFE/RL.
Acceptarea propunerii ar fi făcut din Ucraina o națiune neutră, cu o armată mult diminuată și lipsită de putere, fără posibilitatea de a recurge la protecția țărilor NATO și fără nicio șansă de a recâștiga controlul asupra Crimeei sau a Donbasului.
Kievul ar fi trebuit să recunoască independența regiunilor Donețk și Luhansk în întregime, inclusiv a marilor părți aflate încă sub controlul Kievului la momentul respectiv (cele două republici au fost recunoscute de către Rusia ca state independente față de Ucraina, în februarie 2022 – n.r.).
Pactul propus arată care sunt, de fapt, obiectivele președintelui rus Vladimir Putin în invazia pe scară largă a Ucrainei. Putin a spus în mod repetat că obiectivele sale vor fi atinse, dar niciodată nu a spus clar care sunt ele.
În acest moment, războiul se poartă de aproape trei ani, fără niciun semn clar că s-ar putea termina în curând. Dar există indicii că negocierile de pace ar putea avea loc în 2025 sau mai târziu.
Proiectul acordului de pace – intitulat „Tratat privind rezolvarea situației din Ucraina și neutralitatea Ucrainei” – este datat 7 martie 2022. Deci la 11 zile după ce Rusia a invadat țara vecină și la o săptămână după începerea discuțiilor dintre Ucraina și Rusia.
Acesta este primul document cunoscut care stabilește condițiile Rusiei pentru un acord de pace după începerea invaziei la scară largă. El a fost întocmit la Moscova și înmânat delegației ucrainene pe 7 martie 2022, la cea de-a treia rundă de discuții, într-un oraș din pădurea Belavezha din Belarus.
Systema a obținut proiectul de la o sursă ucraineană apropiată negocierilor, iar o sursă rusă, deloc străină de discuții, a confirmat autenticitatea acestuia. Ambele surse au vorbit sub rezerva anonimatului, deoarece nu au fost autorizate să discute public despre acest subiect.
Discuțiile între cele două părți au început pe 28 februarie 2022, după ce forțele rusești au trecut granița din Rusia și Belarus și au cucerit teritorii în sudul, estul și nordul Ucrainei și s-au apropiat de Kiev. O parte dintre discuții au avut loc față în față, altele online.
Ele au încetat, însă, la sfârșitul lunii aprilie a aceluiași an. Era momentul în care au fost dezvăluite atrocitățile comise de soldații ruși la Bucea.
Orașul – aflat în apropiere de Kiev – a fost abandonat de trupele ruse în timpul retragerii din nordul Ucrainei, după încercările eșuate a cuceri capitala sau de a forța capitularea Ucrainei.
„Nu neutralitate, ci neutralizare”
Propunerea rusă privind acordul de pace stabilește condiții pentru neutralitatea Ucrainei, un statut pe care Kievul părea pregătit să îl accepte la momentul respectiv.
Însă Eric Ciaramella, senior fellor al programului Rusia și Eurasia de la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Putin pare să fi urmărit „ceva mai radical - nu neutralitatea, ci neutralizarea Ucrainei ca stat independent. Scopul Rusiei, de la bun început, a fost să distrugă capacitatea Ucrainei de a se apăra”.
O țară „poate fi neutră și să aibă o armată foarte puternică și să fie capabilă de autoapărare.... Dar nu la asta s-a gândit Rusia aici”, spune el.
„Documentul a fost structurat ca și cum Ucraina ar fi fost agresorul învins pe câmpul de luptă, ceea ce, desigur, nu reflectă realitatea”, afirmă Ciaramella despre proiectul rusesc datat 7 martie 2022, pe care l-a citit la solicitarea Systema.
„Este greu de spus dacă a fost o încercare reală de negociere, deoarece astfel de termeni ar fi inacceptabili pentru orice ucrainean. Ar fi neutralizat Ucraina până la punctul de a o face lipsită de apărare”.
Proiectul prevedea ca Ucraina să își reducă armata la cel mult 50.000 de oameni, aproximativ de cinci ori mai puțin decât avea în 2022, și i-ar fi interzis Ucrainei să dezvolte sau să desfășoare rachete cu o rază de acțiune de peste 250 de kilometri. Moscova ar fi fost în măsură să interzică și alte tipuri de arme în viitor.
De asemenea, solicita eliminarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei de către Ucraina sau Occident începând cu 2014, când Rusia a confiscat Crimeea și a încurajat conflictul armat din Donbas.
Ucraina ar fi fost obligată să recunoască oficial Crimeea ca fiind rusă și regiunile Donețk și Luhansk ca fiind independente. De-asemenea, Kievul ar fi trebuit să plătească pentru reconstrucția Donbasului.
„Logică profund eronată”
Pactul ar fi transformat Ucraina într-un stat trunchiat, extrem de vulnerabil, cu trupe rusești rămase pe teritoriul său și fără posibilitatea Kievului de a se apăra sau de a solicita sprijin de securitate occidental.
Documentele din etapele ulterioare ale discuțiilor, inclusiv proiectele de tratat din 17 martie și 15 aprilie, care au fost publicate de New York Times la începutul acestui an, arată că părțile s-ar fi apropiat în anumite privințe, pe măsură ce discuțiile avansau, și pe măsură ce Ucraina respingea forțele Moscovei în nord.
De exemplu, statutul Crimeei ar fi fost amânat pentru negocieri viitoare, iar cererile Rusiei de modificare a legislației privind limbile și disputele istorice spinoase au trecut în plan secund.
În mod esențial, părțile au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, care ar include națiunile occidentale, deși modul în care acestea ar funcționa a fost un motiv major de dispută.
Cu toate acestea, Ciaramella sugerează că, în mod fundamental, puține lucruri s-au schimbat.
„Versiunile discutate câteva săptămâni mai târziu, la Istanbul, și în cadrul sesiunilor online se bazau încă pe logica rusă profund eronată care se regăsea în textul inițial”, declară el pentru Systema. „Dacă tratatul ar fi fost semnat, forma sa finală din aprilie ar fi fost doar o versiune mai blândă a capitulării ucrainene”.
Proiectele ulterioare au inclus condiții suplimentare. Unele dintre sunt cereri-cheie ale Rusiei, cum ar fi o interdicție permanentă de aderare la NATO pentru Ucraina, lucru pe care nici Kievul și nici alianța nordatlantică nu sunt pregătite să îl accepte.
NATO a afirmat în repetate rânduri că Ucraina va adera în cele din urmă. Iar președintele Volodimir Zelenski a încercat să obțină o invitație rapidă, ca parte a unui „Plan al Victoriei” pe care l-a prezentat, în ultimele săptămâni, ucrainenilor și susținătorilor țării din străinătate.
Între timp, cel puțin într-o privință, condițiile declarate de Rusia pentru pace au devenit mai agresive decât erau pe 7 martie 2022.
În luna septembrie a acelui an, Putin a susținut că cinci regiuni ucrainene - Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson - sunt părți inalienabile ale Rusiei. Afirmația nefondată a inclus porțiunile din aceste regiuni care au rămas și încă rămân sub controlul Kievului, iar Putin a declarat că o condiție pentru orice negocieri de pace este controlul Rusiei asupra acestor teritorii.
