„Mulțumim, Uniunea Europeană!”, spunea, pe 7 septembrie, primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș, după ce zona centrală a orașului din raionul cu același nume a fost modernizată din bani europeni.
După o investiție de aproape două milioane de euro, în perimetrul din fața Palatului de Cultură din Cahul au fost pavate trotuarele, s-a asfaltat un drum, au fost amenajate o pistă pentru bicicliști și un parc, inclusiv cu teren de joacă pentru copii.
La turul II al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, locuitorii din raionul Cahul, precum toți ceilalți din țară, au avut de ales între candidata pro-europeană Maia Sandu și candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.
În Cahul, au votat 41.563 de alegători, adică 42,5% din cei cu drept de vot – sub media națională de 54,34%.
Cei mai mulți dintre ei – 51,02% (20.954 de persoane) – au votat pentru candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău. Maia Sandu, în schimb, a obținut 20.120 de voturi, adică 48,98% din voturi.
Situația de la Cahul – raion în care, în ultimii zece ani, UE a alocat zece milioane de euro pentru investiții în infrastructură, mediul de afaceri și guvernanța locală – nu este unică în regiunile moldovenești din dreapta Prutului.
Republica Moldova are unsprezece raioane care se învecinează cu România și, implicit, cu Uniunea Europeană.
În șase dintre acestea, alegerile au fost câștigate de candidatul pro-rus.
Alexandr Stoianoglo a mai câștigat în Briceni, Rîșcani, Edineț, Glodeni și Fălești, raioane care se învecinează de la nord la sud cu județul Botoșani și, parțial, cu județul Iași.
În raionul Ungheni, unde e unul dintre principalele puncte de trecere a frontierei dinspre Republica Moldova în România, Maia Sandu a câștigat la limită, la o diferență de 480 de voturi (50,4%-49,2%).
Candidata pro-europeană a mai câștigat și raioanele Nisporeni, Hîncești, Leova și Cantemir.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, în cele unsprezece raioane au votat în total 303.177 de moldoveni: 157.978 cu Alexandr Stoianoglo și 145.090 cu Maia Sandu.
Procentual, candidatul pro-rus a obținut în raioanele învecinate cu România un rezultat mai bun decât cel de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, 52,15%, față de 51,19%.
Totuși, asta nu a fost suficient pentru Alexandr Stoianoglo să câștige alegerile prezidențiale.
După ce s-au adunat și voturile moldovenilor din diaspora – care au mers la urne în număr record la acest scrutin – rezultatele după numărarea tuturor voturi arătau luni la prânz că Maia Sandu a obținut 55,33% din voturi, în timp ce Stoianoglo 44,67%.
Maia Sandu va deveni, astfel, în premieră, primul președinte moldovean care câștigă al doilea mandat prezidențial.
România și UE construiesc punți către cele 11 raioane din Moldova vecină
Pentru locuitorii din Cahul – raion câștigat duminică de Alexandr Stoianoglo – investițiile din bani europeni au dus la implementarea a 125 de proiecte în valoare totală de zece milioane de euro. Uniunea Europeană (UE) estimează că de ele au beneficiat 240.000 de persoane și că au fost create 227 de locuri de muncă.
Printre altele, a fost reparată Școala Sportivă nr. 1 din Cahul, a fost refăcyt sistemul de iluminat public sau au fost acordate finanțări nerambursabile pentru antreprenorii locali.
Alături de Ungheni, Cahulul este considerat de UE regiune-cheie din Republica Moldova.
Investițiile cu bani europeni, direct sau prin intermediul României, de care ar putea beneficia locuitorii din cele unsprezece raioane vecine cu UE ar urma să continue în următorii ani.
La finele lunii septembrie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Ionel Scrioșteanu, a declarat că România și Moldova ar urma să fie conectate până în în 2030 de câte un pod înspre fiecare din cele unsprezece raioane.
Primul dintre ele ar urma să fie gata până în 2026.
Este vorba de un pod cu două benzi care va fi continuarea Autostrăzii Tg. Mureș-Ungheni. Costul, peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro), va fi acoperit în cea mai mare parte prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).
Pentru alte patru poduri dinspre România înspre Republica Moldova sunt în lucru studii de fezabilitate. Este vorba de:
- Pod Stânca (România)-Costești (Moldova);
- Pod nou Bumbăta (România)-Leova (Moldova);
- Pod Fălciu (România) – Leca (Moldova);
- Pod Răducăneni (România)-Bărboieni (Moldova).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
