Pe măsură ce se pregătește să găzduiască summitul mondial privind schimbările climatice din această lună, Azerbaidjanul e în centrul atenției pe care a căutat-o.
Dar, așa cum se întâmplă adesea atunci când acest stat autoritar, bogat în petrol, găzduiește un eveniment internațional la nivel înalt, mare parte din publicitate este negativă.
Baku se aștepta, cu siguranță, să fie criticat de organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch (HRW) atunci când a câștigat, anul trecut, licitația pentru găzduirea celei de-a 29-a Conferințe ONU privind schimbările climatice (COP29), care are loc în perioada 11-22 noiembrie. Dar a fost criticat și în cercurile de afaceri și financiare.
Articole deloc măgulitoare din Financial Times și The Economist spun despre Azerbaidjan că utilizează acreditarea legată de COP pentru a deturna atenția de la propriile sale planuri climatice „mai mult decât insuficiente”, pentru a „spăla” reputația președintelui autoritar Ilham Aliyev și, în general, pentru a prezenta în mod fals regimul ca fiind unul ecologist, mutând atenția de la o situație precară a drepturilor omului și de la alte probleme.
„Nu pot să nu mă refer la campania de defăimare desfășurată de unele mijloace de informare în masă cu scopul de a păta imaginea Azerbaidjanului sub un pretext fals”, s-a plâns public Aliyev la o reuniune premergătoare COP din 10 octombrie.
„Astfel de încercări deșarte nu ne pot împiedica să ne îndeplinim misiunea nobilă de a face față impactului negativ al schimbărilor climatice”.
Este un exercițiu prin care Azerbaidjanul a mai trecut. Fosta republică sovietică, cu ieșire la Marea Caspică, folosește de mult timp organizarea de evenimente de mare amploare pentru a câștiga prestigiu internațional.
A găzduit Concursul Eurovision în 2012. A candidat în mod repetat, fără succes, pentru a găzdui Jocurile Olimpice de vară și a fost gazda a două evenimente similare Jocurilor Olimpice. E vorba de Jocurile Europene în 2015 și Jocurile Solidarității Islamice în 2017. Iar din 2017 găzduiește Marele Premiu al Azerbaidjanului de Formula 1, cursă care traversează centrul capitalei Baku.
Guvernul azer este atras de astfel de oportunități pentru a-și crea o imagine de țară care poate găzdui evenimente importante – spune Najmin Kamilsoy, analist și doctorand în politici publice la Universitatea Carolină din Praga.
În același timp, „guvernul este foarte sensibil la criticile presei internaționale înainte de eveniment”, a declarat el pentru RFE/RL. „Dorește o participare occidentală cât mai numeroasă la COP29 și vrea ca munca de organizare a evenimentului să fie considerată un succes.”
În trecut, Azerbaidjanul a avut parte de presă negativă în cazul evenimentelor mari. Dar problema ar putea fi amplificată cu ocazia COP29, având în vedere mizele sale mondiale și așa-zisa lipsă de vizibilitate în care s-a desfășurat Conferința în anii anteriori, în Egipt (2022) și Emiratele Arabe Unite (2023).
„Nu cred că guvernul a fost pe deplin conștient de implicațiile globale ale COP, care nu este nici Formula 1, nici Eurovision”, afirmă Arzu Geybulla, jurnalist azer și coautor al unui nou raport al think-tank-ului Chatham House, cu sediul în Marea Britanie.
Organizatorii azeri ai COP29 plătesc firmei de PR Teneo 4,7 milioane de dolari pentru a gestiona publicitatea evenimentului. Un document depus de Teneo în conformitate cu Legea privind înregistrarea agenților străini din SUA arată sute de încercări de a contacta presa, în special cea de limbă engleză.
Una dintre principalele afirmații ale organizatorilor cu privire la conferință este că aceasta va fi dedicată „păcii”. Ei au promovat ideea unui „armistițiu COP”, solicitând părților beligerante din întreaga lume să suspende luptele pe durata evenimentului.
Chatham House califică ideea drept „nepotrivită” și „neverosimilă” în lumina recentei ofensive militare a Azerbaidjanului pentru recucerirea Nagorno-Karabahului și a presiunii continue asupra Armeniei vecine.
Aceasta susține, de asemenea, că agenda de pace proclamată riscă să distragă atenția de la principalele provocări climatice ale COP29 și, astfel, aceasta să fie un eșec.
„Un rezultat slab al COP29 ar putea atrage după sine, în cel mai bun caz, acuzații de greenwashing (propaganda ecologistă mincinoasă – n.r.). Și, în cel mai rău caz, ar putea aduce acuzații de neglijență în serviciu”, scriu autorii de la Chatham House.
„Acuzațiile la adresa Azerbaidjanului ar afecta probabil reputația sa internațională și ar submina bunăvoința față de guvernul său, spre deosebire de consolidarea sau resetarea relațiilor internaționale ale țării, așa cum ar putea spera conducerea în cazul în care COP29 este percepută ca un succes.”
În reacția lor împotriva presei critice, oficialii azeri și mass-media pro-guvernamentală au dat vina inclusiv pe lobby-ul făcut de Armenia la nivel global.
Ei susțin, de asemenea, că este ilogic ca Azerbaidjanul să încerce să se „ecologizeze” prin atragerea atenției. „Este complet contraintuitiv, deoarece ceea ce se întâmplă acum este că se pune un accent mult mai mare pe Azerbaidjan”, a declarat Elin Suleymanov, ambasadorul Azerbaidjanului în Regatul Unit, pentru Times Radio. „Cine ar face acest lucru? Cine ar încerca să evite examinarea prin invitarea reflectoarelor?”
Ministrul azer al Ecologiei și Resurselor Naturale, Mukhtar Babayev, fost director la o companie petrolieră de stat, care este și președintele COP29, a dat vina pe răuvoitori anonimi.
„Azerbaidjanul a obținut succese semnificative: restaurarea integrității teritoriale, realizări economice, poziții puternice pe scena internațională. Unele țări nu percep acest lucru, este dificil pentru ele să îl evalueze corect. Cu toate acestea, ne așteptam [la o astfel de campanie]”, a spus el, lăudându-i, totodată, pe responsabilii de PR pentru imaginea țării pentru că au ripostat.
„Datorită muncii acestei echipe profesioniste, nu a existat nicio săptămână în acest an în care să nu furnizăm informații și să nu facem declarații presei internaționale”, a spus Babayev. „Acum toți [jurnaliștii străini] înțeleg și văd puterea țării noastre”.
Totuși, în cele din urmă, publicul unor astfel de mega-evenimente este mai degrabă format din factori de decizie politică internaționali și mai puțin din ONG-uri și presă, spune Kamilsoy.
„Pentru elita azeră, COP este o platformă interguvernamentală, iar dimensiunea societății civile a acesteia este neglijabilă”, a spus el.
Ca urmare, guvernul azer ar putea fi din ce în ce mai puțin îngrijorat de critici.
„Se simte încurajat și total disprețuitor pe frontul responsabilității, atât intern, cât și extern”, a spus Geybulla.
Articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.