„Miniștrii de interne tocmai au adoptat o decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă!”, a anunțat președinția maghiară a Consiliului UE.
„Gata! S-a decis! România și Bulgaria vor adera pe deplin la spațiul Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări popoarelor din ambele țări care au muncit din greu și cu perseverență pentru acest lucru. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită”, a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Anunțul a fost salutat imediat și de președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă.
„Ne putem bucura, în sfârșit, de un drept bine meritat, dobândit în mod legitim de România. Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un pas firesc și necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a spus președintele României.
„Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre”, a mai declarat Klaus Iohannis.
Președintele român a mai spus că intrarea completă a României în spațiul Schengen are și o importanță strategică:
„România va continua să acționeze responsabil pentru protejarea și consolidarea frontierilor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migrației ilegale. România este și va rămâne o țară pro-europeană”.
Președintele Iohannis a avertizat că, în ciuda problemelor reale pe care le are Uniunea Europeană, discursul antieuropean este unul împotriva României.
„Cei care instigă la negarea beneficilor și valorilor europene sunt adversari ai democrației și ai libertății și vor izolarea țării noastre. România este o țară stabilă, o țară solidă și sigură. Direcția europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare”, a adăugat Klaus Iohannis.
Premierul Marcel Ciolacu a scris pe X că România aderă în totalitate la zona Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, în urma deciziei de joi a Consiliului JAI.
„Un beneficiu major pentru economia noastră și călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care trăiesc și călătoresc în UE”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Într-o declarație în direct, prim-ministrul român a adăugat că aderarea la Schengen terestru este „un triumf al tuturor românilor”:
„Este o victorie a muncii în echipă pentru binele României. La acest moment au contribuit lideri de opinie din țară și din străinătate, personalități publice, oameni obișnuiți, alături de miniștri, diplomați, europarlamentari și tehnicieni din zeci de instituții.”
„Pentru companiile românești care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerțul. (...) Asta înseamnă că mărfurile românești vor deveni mai competitive, ceea ce va simula economia și va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă”, a mai spus Ciolacu.
Ciolacu a menționat că aderarea României la Schengen terestru aduce beneficii „concrete” și pentru cetățenii români în preajma sărbătorilor.
„Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor: nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile și mai puțin stres în călătorie”, a spus Ciolacu.
România și Bulgaria au aderat în primăvară la Schengen, însă doar cu spațiul aerian și maritim.
Începând de luna viitoare, în urma deciziei din 12 decembrie, românii și bulgarii vor putea circula fără controale și la granițele terestre.
Însă, conform acordului statelor de luna trecută de la Budapesta, timp de șase luni vor fi făcute controale aleatorii la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.
Principalele momente spre aderarea României la Schengen
- Februarie 2000 - Începe procesul de negociere a aderării României la Uniunea Europeană;
- Noiembrie 2001 - Guvernul României transmite Conferinței pentru Aderare România - Uniunea Europeană, Documentul de Poziție pe Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne, care are ca anexa Planul de Acțiune Schengen.
- Aprilie 2002 - Are loc deschiderea negocierilor pentru Capitolul 24 - Justiție și Afaceri Interne.
- Decembrie 2004 - Încheierea negocierilor de aderare (închiderea Capitolului 24 - JAI). Este confirmat calendarul de aderare.
- 1 ianuarie 2007 – La momentul aderării, România îndeplinește „criteriile minimale” pentru aderarea la Schengen.
- Octombrie 2007 – România are în vedere aderarea la Spaţiul Schengen în 2011.
- Septembrie 2008 - Vizită de pre-evaluare în domeniul Sistemul Informatic Schengen/SIRENE. România confirmă obiectivul îndeplinirii până în 2011 a standardelor Schengen, domenii precum vizele, cooperarea polițienească, protecția datelor personale.
- Octombrie 2009 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul vizelor.
- Decembrie 2009 – Este adoptat raportul misiunii de evaluare în domeniul frontierelor maritime.
- Mai 2010 – Este adoptat raportul de evaluare în domeniul frontierelor aeriene.
- Iulie 2010 - Este aprobat raportul în domeniul frontierelor terestre.
- Ianuarie 2011 - Adoptarea raportului de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE (platforma de schimb de informații și alerte Schengen). România încheie cu succes procesul de evaluare Schengen.
- Iunie 2011 – Parlamentul European votează în favoarea aderării României la Schengen cu 487 voturi „pentru”, 77 – „împotrivă” şi 22 de abţineri.
- Octombrie 2011 – România, prin ministrul de Interne, Constantin Traian Igas, începe întâlnirile bilaterale pentru obținerea sprijinului statelor membre. Apar primele mențiuni (de cătra Franța, Finlanda, Olanda) ale condiției ca România să obțină și un Raport MCV pozitiv, ca urmarea a evoluției în lupta anticorupție și reforma Justiției, chiar dacă MCV nu făcea parte din criteriile Schengen.
- Octombrie / Decembrie 2012 – Comisarul european pentru Afaceri Interne reafirmă că „nu există condiţii noi România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile” şi trebuie să adere cât mai repede la spațiul Schengen.
- Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
- Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
- August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
- Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
- Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
- Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
- Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie. Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria. România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
- Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
- Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
- Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
- Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
- Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
- Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.
(Sursa: Ministerul de Interne)
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
