Guvernul Ciolacu 2 a fost votat de Parlament. Premierul și miniștrii au depus jurământul. Prima ședință de Guvern: „Avem un mandat dificil”

Actualizare 21:55 - După aproape o jumătate de oră de așteptare, premierul Marcel Ciolacu a deschis ședința de guvern și a anunțat că „România are un guvern funcțional”.

„Este un semnal esenţial de stabilitate pe care îl transmitem mediului privat românesc şi investitorilor străini.”

El a spus că unul din primele efecte ale votului de vineri din Parlament, prin care a fost învestit Guvernul, este că „dobânzile externe la care se împrumută România au început deja să scadă” și și-a exprimat convingerea că „în zilele următoare scăderea o să continue”.

Ciolacu a spus că „acest guvern are un mandat dificil”, dar a dat asigurări că „știm ce avem de făcut şi, mai ales, ştim ce greşeli nu mai trebuie să repetăm”.

„Este extrem de important că, prin instalarea noului Guvern, închidem orice spaţiu de instabilitate, după o lună marcată de multă tensiune”, a încheiat Marcel Ciolacu.

Actualizare 21:30 - Premierul Marcel Ciolacu și miniștrii au ajuns la Palatul Victoria pentru prima ședință a cabinetului.

Este de așteptat să fie o ședință formală, fără să se ia vreo decizie.

Actualizare 21:20 - Declarația președintelui Klaus Iohannis după depunerea jurământului de către noul Guvern.

„Vă doresc multă energie. Felicitări pentru noul Guvern. Intraţi într-o perioadă dificilă în noile responsabilităţi. Vă doresc să reuşiţi în tot ce vă propuneti, dar, în primul rând, vă doresc să reuşiţi pentru România şi români. Oamenii aşteaptă soluţii, stabilitate şi un Guvern care menţine ferm traiectoria României”, a declarat Klaus Iohannis.

„Suntem într-o situaţie care nu a mai existat până acum, cu alegeri anulate”, a mai afirmat preşedintele, adăugând că toţi cei cu care a vorbit au cerut continuarea parcursului pro-european.

Potrivit preşedintelui, citat de News.ro, sunt multe lucruri de rezolvat de către noul Guvern, însă cele mai importante sunt bugetul pentru anul 2025 şi stabilirea datei alegerilor.

Actualizare 21:13 - Membrii Cabinetului Ciolacu au depus jurământul în prezența președintelui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

Actualizare 20:50 - A început ceremonia de depunere a jrământului la Palatul Cotroceni.

Actualizare 20:35 - Premierul Marcel Ciolacu a ironizat jurnaliștii.

„I-am scris lui Moș Crăciun și sunt ferm convins că pe 25 decembrie o să mi le lase sub brad și o să mă filmez pe TikTok ca să vi le prezint și dumneavoastră”, a spus Marcel Ciolacu, întrebat luni seara despre chitanțele pe care a promis că le va publica înainte de alegerile prezidențiale.

Înainte de alegeri, în timp ce era acuzat că a zburat cu avioane private închiriate de compania Nordis - implicată într-un scandal de înșelăciune a clienților, Marcel Ciolacu a promis că va publica facturile și chitanțele cu care să arate că el a plătit din banii săi zborurile private.

Actualizare 20:00 - Guvernul Ciolacu 2 a fost votat de Parlament cu 240 de voturi pentru și 143 împotrivă.

Pentru a fi învestit, Guvernul trebuia să primească majoritatea voturilor Parlamentului, adică minimum 233 de voturi favorabile.

Au fost prezenţi 450 de deputaţi şi senatori.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis, după votul din plenul comun, că speră la un dialog între opoziție și putere. „Sper din tot sufletul să avem un dialog în toţi aceşti patru ani, atât cu colegii de la putere, cât şi cu cei din opoziţie.”

Actualizare 19:30 - S-a încheiat votul deputaților prezenți. A început votul senatorilor.

Actualizare 18:51 - S-au încheiat dezbaterile privind votul de învestitură al Parlamentului. Urmează votul cu privire la programul și lista de membri ai Guvernului.

Actualizare 18:35 - Discursul susținut de liderul deputaților USR, Cătălin Drulă

Principalele declarații:

• Ați mințit privind economia. Poziția fiscală a României este printre cele mai rele pentru un an în care nu e recesiune. Dumneavoastră numiți situația ca gravă. Păi cine ne-a adus aici domnule Ciolacu? Cine ne spunea că totul e roz, că bugetele sunt realiste?
• Cine i-a mințit pe pensionari? Creșterea din septembrie ce a fost? Un avans? Ce fel de a guverna este acesta? De la o majoritate de 60% ați scăzut la 34%. Ați mințit și privind alegerile. Nu știu cu rușii, dar știu că PSD a băgat 200.000 de voturi la Simion și PNL a plătit pentru domnul Georgescu.
• Votul pentru un nou guvern ar trebui să fie o speranță. Ce speranță să aibă oamenii tot cu Ciolacu premier și tot cu Iohannis la Cotroceni? Acum vreți să aduceți fantoma lui Crin Antonescu.
• Ceaușescu zâmbește când vede cum vă agățați de putere. Le promit românilor că vom lupta cu minciuna și să nu își piardă speranța. Vom vota împotriva acestui guvern.

Actualizare 18:15 - Discursul lui Ilie Bolojan

Principalele declarații:

• Guvernul pe care ne propunem să îl învestim astăzi este o necesitate pentru România, pentru că avem nevoie de stabilitate, având în vedere criza politică în care ne găsim, de controlul deficitelor bugetare și al finanțelor statului în așa fel încât să luăm măsuri pentru ca lucrurile să nu iasă de sub control.
• Dar acest lucru nu este suficient. Acest Guvern mai are câteva misiuni importante. Să mențină parcursul pro-european și euroatlantic al României, restabilirea încrederii cetățenilor în stat și în clasa politică.
• Majoritatea parlamentară și Guvernul au de pus în aplicare obiective ambițioase: reducerea cheltuielilor publice inutile, descentralizarea, refacerea industriei românești, sprijinirea producției interne, mai ales a celei agricole, continuarea marilor proiecte de investiții și accesarea fondurilor europene, pentru a ajuta creșterea economică.
• Acestea sunt rațiunile pentru care Partidul Național Liberal a decis să susțină această Coaliție și să voteze astăzi pentru investirea actualului Guvern. Aici nu mai e vorba de simpatii sau antipatii sau de animozități care țin de trecutul apropiat. Aici este vorba despre responsabilitate pentru România și de viitorul țării noastre.
• O provocare extrem de importantă este să menținem România în familia statelor lumii libere. Prezența noastră în UE și în NATO este normală dar nu și suficientă. Depinde si de noi cum putem să ne valorificăm beneficiile apartenenței la aceste spații.
• Cu 35 de ani în urmă, românii ieșeau în stradă împotriva unui regim opresiv, regimul comunist, care a suprimat libertățile individuale și colective. Am optat atunci ca societate pentru democrație, libertate și dezvoltare. Această opțiune este și astăzi mai actuală ca oricând.

Actualizare 17:50 - Au început dezbaterile după discursul premierului desemnat Marcel Ciolacu.

Actualizare 17:30 - Premierul desemnat Marcel Ciolacu face declarații de la tribuna Parlamentului

Principalele declarații:

• Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu un program de guvernare pentru următorii patru ani, un program care să răspundă provocărilor economice şi sociale pe care le avem în faţă. România are nevoie astăzi de un guvern deplin funcţional.
• Acesta este cel mai aşteptat şi puternic semnal pentru investitori, pentru partenerii externi şi pentru economia românească. Sunt convins că va exista un impact imediat la Bursa de Valori de la Bucureşti.
• Românii trebuie să-şi aleagă preşedintele într-un climat normal, nu într-o realitate hibridă construită în afara ţării, de duşmani ai României. De aceea, alături de colegii mei din Guvern, mă voi asigura că alegerile prezidenţiale vor fi echitabile pentru toţi competitorii şi că voinţa românilor - şi nu algoritmii reţelelor sociale - vor decide preşedintele României.
• La 35 de ani de la Revoluţia în care românii şi-au dat viaţa pentru libertate şi pentru democraţie, mi-e greu să cred că cineva îşi doreşte să ne întoarcem în dictatură. În aceşti 35 de ani, România s-a schimbat radical. La fel, şi viaţa românilor.
• Suntem membri NATO, UE şi recent am aderat complet la spaţiul Schengen. Nimeni nu vrea să piardă tot ce am dobândit până acum.
• Ştiu sigur că toţi suntem reprezentanţi ai românilor, care ne-au legitimat prin votul lor să luptăm pentru România. Eu refuz să cred că milioanele de români din diaspora, care trăiesc de ani buni conectaţi la civilizaţia europeană, sunt anti-europeni.
• Nu cred că este un vot generat de sărăcie, aşa cum s-a spus. Şi am văzut reputaţi analişti care au pus degetul pe rană: România nu mai este o ţară săracă! Problema nu e una de inegalitate, ci de inechitate, într-o Românie care s-a trezit într-o nouă realitate economică şi socială, cu o clasă de mijloc care creşte constant.

• Aceasta este realitatea care ne-a scăpat tuturor. Şi sunt primul care îşi cere iertare românilor pentru asta! Nu poţi clădi o societate echitabilă în care oamenii capătă mai multă putere economică, fără a avea însă şi recunoaştere socială.
• Cetăţeanul a servit mult prea mult timp statul. Este timpul ca şi statul să îşi facă corect treaba faţă de cetăţean. Şi voi da un exemplu, cu riscul de a ostiliza anumite categorii, cum ar fi magistraţii. Nu pot sta cu mâinile în sân după decizia Curţii Constituţionale care a eliminat supraimpozitarea pensiilor speciale! O asemenea decizie produce tocmai frustrare şi inechitate faţă de restul cetăţenilor.
• Acest Guvern va căuta soluţii pentru a creşte în 2025 pensiile mici, pensiile celor care chiar au nevoie de aşa ceva şi de a veni cu o lege a salarizării care să nu mai fie despre cât primeşte nu ştiu cine în plus la salariu, ci de cât câştigi în funcţie de cât munceşti. Iar aici lucrurile trebuie separate foarte clar.
• Sporurile şi primele nu mai trebuie să fie o obligaţie lunară, cum au ajuns, din păcate, acum. Beneficiile trebuie să premieze performanţa, trimestrial sau anual, exact ca în sistemul privat. Acesta trebuie să fie etalonul. Angajaţii de la stat trebuie să îşi justifice activitatea prin raportări similare ca în mediul privat.
• Plimbatul de dosare între etaje, cafelele şi meniul de la bufet nu înseamnă performanţă. Vrei spor de fonduri europene 50% din salariu? Atunci trebuie să atragi maximumul din target. Dacă ai absorbţie 1% la finalul lunii, atunci tot 1% din acest spor îl vei încasa. Este foarte simplu şi corect.
• Acest guvern nu va fi unul care să ia măsuri de austeritate. Din contră, vom continua să susţinem mediul de afaceri prin programe masive de sprijin. Dar ne dorim ca fiecare euro pe care-l oferim pentru dezvoltare să aibă o justificare solidă. Românii ne cer să avem grijă de banul public şi exact asta vrem să facem.
• Accesul echitabil la sănătate îl realizăm prin continuarea construcţiei celor trei spitale regionale, a celor 10 noi spitale şi modernizarea a 17 unităţi sanitare existente - toate aflate deja în diferite stadii de execuţie.
• O altă provocare majoră este asigurarea de hrană sănătoasă produsă în România. Asta înseamnă peste 16 miliarde euro, în următorii 4 ani, pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru noi fabrici de procesare.
• În următorii 4 ani, investiţiile în Educaţie, fără cheltuieli de personal şi funcţionare, vor fi de peste 6 miliarde euro. Vorbim despre generalizarea Programului Masa Caldă în şcoli, adică un sprijin consistent pentru copiii vulnerabili menit să reducă abandonul şcolar. Aici aş mai adăuga construirea a peste 900 de şcoli şi grădiniţe, dar şi achiziţia a 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor. În plus, vom cheltui un miliard de euro pentru învăţământul dual.
• Nu ne aşteaptă un drum uşor! Nu vreau să mint pe nimeni. Trebuie să fim sinceri. Va fi greu, chiar dacă în următorii 4-5 ani sunt anii cu cele mai mari investiţii publice din fonduri europene, PNRR şi buget - peste 155 de miliarde de euro.
• Principalii noştri parteneri comerciali din Uniunea Europeană au probleme politice şi economice grave. Ultima prognoză a Comisiei Europene arată că Germania şi Austria vor avea al doilea an consecutiv de scădere economică, în timp ce Italia, Franţa şi Ungaria vor avea creşteri minore.
• În urma unui audit de performanţă, la nivelul fiecărei entităţi publice, vom face propuneri de desfiinţare şi comasare. Vom continua analiza cheltuielilor în toate sistemele publice, extinderea achiziţiilor centralizate şi un mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
• România trebuie să reducă inegalităţile şi să treacă de la consumul din import la investiţii în producţie şi exporturi. Chiar dacă va fi un an greu, în care trebuie să începem consolidarea bugetară, protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii rămâne obiectivul principal.
• Patriotism economic înseamnă mai multe locuri de muncă aici, în România. Asta va genera venituri bugetare mai mari cu 6 miliarde euro, cumulat, în următorii 5 ani.
• Vă mărturisesc că eu, unul, am stat şi m-am gândit mult la votul dat de români la ultimele alegeri. Şi au dreptate. Trebuie să ne apărăm, cu mai multă forţă identitatea, valorile şi interesele noastre naţionale. Iar prima dovadă este ordonanţa adoptată săptămâna trecută prin care blocăm preluarea ostilă a oricărei companii din România de către firme străine, dacă există interese contrare celor ale statului român.
• În egală măsură, ştiu că românii vor să trăiască în pace. Am ajuns să preţuim şi mai mult pacea, de când avem un război la graniţă. România se va dezvolta în pace şi linişte. Aceasta este garanţia mea şi a Guvernului.
• De aceea, am dezvoltat o relaţie foarte bună cu preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. Cred cu tărie că, după 20 ianuarie, odată cu preluarea oficială a mandatului, una dintre marile sale priorităţi va fi oprirea războiului din Ucraina. Iar România va susţine Statele Unite cu toate puterile în acest demers.

Actualizate 17:05 - Şedinţa plenului comun al Parlamentului pentru învestirea noul guvern cu Marcel Ciolacu prim-ministru desemnat a început.

Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a declarat în deschiderea plenului reunit că şi-au înregistrat prezenţa în sală 302 dintre cei 455 de parlamentari.

Pentru ca Parlamentul să acorde încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor este nevoie de voturile favorabile a 233 parlamentari.

Actualizare 17:00 - Cei 16 miniștri propuși de PSD, PNL și UDMR au primit toți avize favorabile consultative din partea comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților.

Urmează ca plenul reunit al celor două camere să acorde votul de încredere pentru noul Guvern.

Actualizare 16:47 - Emil Hurezeanu, propus de PNL la Ministerul Energiei, a primit aviz pozitiv în comisii.

Actualizare 16:35 - Demisie din conducerea interimară a PNL

Valeriu Iftime a demisionat din funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL. El a spus că şi-a depus mandatul în şedinţa de duminică a Biroului Politic Naţional.

„Eu nu vreau să mă înrolez politic până la urmă, chiar dacă nu sună bine. Eu nu mă înrolez politic oricând şi oricum. În schimb, ce pot să fac pentru PNL este să asigur interfaţa asta cu oamenii de afaceri”, a afirmat Iftime, pentru Agerpres.

El ocupa poziţia de prim-vicepreşedinte interimar al PNL din 25 noiembrie.

Noi avize pozitive la audieri

Actualizare 16:20 - Simona Bucura Oprescu, propusă de PSD, la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a primit aviz pozitiv.

Ea a fost votată de 47 de parlamentari din comisiile de specialitate, în timp ce 34 au votat împotrivă.

Simona Bucura Oprescu, care a deţinut acelaşi portofoliu şi în guvernul trecut, a evitat să spună dacă pensiile vor fi înghețate de la 1 ianuarie.

„Trebuie să ţinem cont şi de viziunea întregii coaliţii, dar şi de posibilităţile României pentru 2025”, a afirmat Bucura Oprescu, conform News.ro.

De asemenea, Mircea Fechet (PNL) a fost avizat în comisiile de specialitate.

„Misiunea mea este cu atât mai uşoară cu cât până astăzi, în ultimul an şi jumătate, am ocupat aceeaşi funcţie, cea de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor şi îmi este mai uşor să mă refer la lucruri pe care le-am făcut, dar mai ales la lucrurile pe care doresc să le continui”, a spus Mircea Fechet în timpul audierilor, conform Agerpres.

Actualizare 16:10 - Natalia Intotero (PSD) a fost avizată favorabil de către comisiile parlamentare pentru funcţia de ministru al Culturii.

Actualizare 16:05 - De asemenea, Cătălin Predoiu, propunerea PNL la Ministerul de Interne, a primit aviz pozitiv pentru un nou mandat la șefia acestui minister.

Actualizare 16:00 - Angel Tîlvăr (PSD) a primit aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Apărării, în comisiile reunite de specialitate. El a obținut 24 de voturi „pentru”, în timp ce 19 au fost „împotrivă”.

Tîlvăr a declarat că de doi ani numărul de intrări în sistemul Apărării este mai mare decât cel al ieşirilor. De asemenea, a afirmat că o parte a programelor de înzestrare a Armatei vor fi realizate cu implicarea industriei naţionale, transmite Agerpres.

Ministrul propus al Apărării, care a avut anterior acelaşi mandat, a spus că execuţia bugetară din 2024 va fi aproape de 100%.

Actualizare 16:00 - Ministrul propus de PSD la Ministerul Economiei și Digitalizării, Bogdan Ivan, a fost și el avizat pozitiv.

Actualizare 15:50 - Marcel Boloș, propunerea PNL la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a primit de asemenea aviz favorabil.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea cu 22 de voturi „pentru”, în timp ce „împotrivă” au fost 15 voturi.

Actualizare 15:20 - Propunerea PNL pentru Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a primit aviz pozitiv. El a fost validat cu 32 de voturi „pentru” şi 19 „împotrivă”.

Actualizare 15:10 - Tanczos Barna, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Finanţelor

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea acestuia pentru portofoliul de la Finanţe cu 24 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” şi nicio abţinere.

Actualizare 14:45 - Aviz favorabil și pentru Sorin Grindeanu, propus ministru al Transporturilor şi Infrastructurii.

În favoarea sa au fost 24 de voturi, iar împotrivă s-au exprimat 16 senatori și deputați.

„A fost un vot politic, aşa este în Parlament. Majoritatea parlamentară a votat pentru, Opoziţia a votat împotrivă. 20 la 16, asta este majoritatea în comisiile reunite”, a spus Sorin Grindeanu după audierea în comisii, conform News.ro.

În ceea ce privește actuala majoritate din Parlament, el a spus că „nu e uşor să faci o majoritate la limită”.

„Se stă, cred, în 20 de voturi, Cameră şi Senat, dar am preferat să mergem pe acest drum pentru că alţii au adoptat o poziţie iraţională, şi mă refer la cei de la USR”, a spus el.

„Au preferat să arunce o listă cu nişte cereri pe care nu aveai cum pe loc să le îndeplineşti, fugind de răspundere. Asta nu e responsabilitate, când România trece printr-o perioadă nu simplă şi ştiu cum toţii acest lucru”, a mai spus Grindeanu.

Actualizare 14:30 - Senatorul UDMR de Bihor Cseke Attilla a primit aviz pozitiv pentru Ministerul Dezvoltării, scrie Euronews România. Viitorul ministru a primit 29 voturi „pentru” și 16 „împotrivă”. Nu a fost nicio abținere.

Cseke Attila a afirmat la audierea din comisia parlamentară de specialitate că problema demografică este cea mai importantă pentru România, iar programul pentru creşe, pe care l-a extins în mandatul trecut prin PNRR, trebuie urgentat.
El a mai subliniat, spune Agerpres, că în acest mandat îşi va asuma o Lege a Capitalei, chiar în numele Guvernului, lege care este foarte necesară.

Actualizare 14:15 - Ministrul propus la Justiție, Radu Marinescu, avizat pozitiv.

Marinescu a fost ales pe 1 decembrie, la alegerile parlamentare, deputat PSD de Dolj. În 2020-2024, scrie G4Media, a fost consilier local PSD în Primăria Craiova și este vicepreședintele Organizației Municipale a filialei PSD Craiova.

Conform declarației de avere depusă în 2023, al a fost avocat al unor primării comunale din Dolj - Coțofenii din Dos, Malu Mare, Novaci, Scăești, Segarcea. A oferit asistență judiciară și Penitenciarului Craiova.

„În foarte multe situaţii, mai ales în litigiile din dreptul privat, au fost situaţii în care cetăţeanul nu a putut efectiv să se adreseze justiţiei, întrucât taxele judiciare de timbru au fost prohibitive, prea mari, sau nu a putut recurge la mecanismele specifice ajutorului public judiciar pentru a putea să îşi desfăşoare activitatea. În această direcţie trebuie, în conlucrare cu toţi actorii instituţionali, să identificăm măsuri pentru accesibilitate”, a declarat Marinescu, citat de News.ro, în timpul audierii din comisia parlamentară.

Problemele despre care a mai vorbit viitorul ministru sunt celeritatea – „Cetăţenii aşteaptă ca procesele să se judece într-un termen - noi îl numim rezonabil, dar această rezonabilitate, ştiţi, capătă de multe ori, aşa, sensul unui sine die şi este absolut de neacceptat o astfel de situaţie. Celeritatea trebuie asigurată şi în acest sens trebuie identificate măsurile de resurse, de infrastructură, de personal rezonabil ca activitatea judiciară să se desfărşoare în acord cu aşteptările cetăţeanului. Eficienţa şi prevenţia sunt foarte importante. O justiţie nu este eficace dacă nu este eficientă în finalitatea sa. Cetăţeanul nu aşteaptă numai un exerciţiu de formalism juridic, ci aşteaptă o substanţialitate, o finalitate”, recuperarea prejudiciilor și organizarea sistemului judiciar.

Actualizare 14:00 - Florin Barbu a primit aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Acesta a primit 26 de voturi „pentru”, iar 14 au votat „împotrivă”.

Barbu (44 de ani) a fost ministru al Agriculturii și în Cabinetul Ciolacu I, este absolvent de Științe Economice la Craiova și doctor în Economie.

„Un singur lucru vreau să vă spun: am fost alături de fermierii români, aşa cum am fost şi în calitatea de preşedinte al Comisiei de agricultură.
S-au întâmplat lucruri fără precedent în cadrul Ministerului Agriculturii şi cu sprijinul Guvernului României, pentru că anul acesta este pentru prima oară când fermierii români au primit în acelaşi an despăgubiri la secetă şi nu ca în alţi ani când le primeau în anul fiscal următor. (...) De asemenea, Ministerul Agriculturii, prin Guvernul României, a acordat credite cu dobândă fixă de 1,95% iar ROBOR şi toate comisioanele au fost achitate de către Ministerul Agriculturii. Este fără precedent în momentul de faţă la Ministerul Agriculturii să avem în industria alimentară contracte semnate de 1,5 miliarde euro şi vorbim aici de Investalim", a spus Barbu la audieri, după cum scrie Agerpres.

Actualizare 13:50 - Daniel David a primit aviz favorabil în Parlament pentru funcția de ministru al Educației. Au fost 36 de voturi pentru, 11 împotrivă și 6 abțineri, conform Euronews.

Rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, numele său a fost vehiculat inclusiv ca potențial candidat al coaliției la alegerile prezidențiale.

Daniel David a confirmat încă de duminică seară pentru Europa Liberă că i-a fost propusă, din partea Partidului Național Liberal, funcția de ministru al Educației și că și-a dat acordul de principiu.

„Vă pot confirma”, a spus Daniel David, care a adăugat că va face declarații suplimentare în momentul în care se va oficializa structura noului cabinet.

Daniel David (52 de ani) este profesor universitar, specializat în științe clinice cognitive, la UBB, unde și-a obținut doctoratul în Psihologie în 1999. Ulterior a făcut studii post-doctorale la Icahn Mount Sinai School of Medicine, din New York, unde este în prezent profesor asociat. Este președinte al Colegiului Psihologilor din România și a obținut în acest an al doilea mandat de rector al UBB din Cluj.

Actualizare 13:05 - USR spune că nu va vota Cabinetul Ciolacu

„USR nu va vota Guvernul Ciolacu”, a declarat liderul deputaților Uniunii Salvați România, Ionuţ Moşteanu.

De asemenea, el a spus că USR nu îl va susține pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale (a căror dată urmează să fie stabilită), după ce acesta a fost propus candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități.

„Crin Antonescu a mai fost împreună cu PSD acum mulţi ani de zile, vreo 12 ani. Crin Antonescu, pe vremea când era preşedintele PNL, a fost fondatorul primului USL. Deci, nu văd nimic nou sau straniu. Au mai trecut 12 ani între timp şi iată din nou PNL și PSD mai hotărâţi ca niciodată”, a spus Moșteanu.

„Elena Lasconi este preşedinta USR, este desemnată candidatul USR la alegerile prezidenţiale, este candidatul pro-european care a luat cele mai multe voturi pe 24 noiembrie: peste 1.700.000 voturi”, a completat deputatul USR.

Întrebat dacă, în situaţia în care Nicuşor Dan are mai multe şanse să câştige, USR îi va cere Elenei Lasconi să facă un pas în spate, Moşteanu a transmis că nu vrea să facă scenarii.

„O să fie decizii de partid. Suntem oameni politici care vrem binele României. Întotdeauna am făcut, de ani de zile de când e USR în politică, numai ceea ce am crezut noi că e bine şi că duce România înainte, aşa o să facem şi de acum încolo. Nu pot să mă antepronunţ acum pe scenariul ipotetic”, a răspuns Moșteanu, potrivit Agerpres.

Actualizare 13:00 - Au început audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate.

Actualizare 12:55 - Pașii pentru validarea Guvernului Ciolacu 2:

Actualizare 12:05 - Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind desemnarea lui Marcel Ciolacu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern.

Actualizare 11:55 - Noul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, ales cu voturi de la AUR, SOS şi POT

Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, a declarat că preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Ciprian Şerban, a fost ales în funcţie şi cu voturi de la partidele „izolaţioniste” AUR, SOS şi POT.

„Noi am numărat prezenţa şi au mers să voteze 175 de deputaţi de la PSD, PNL, UDMR şi minorităţi, cei care formează coaliţia, cei care propun Guvernul Ciolacu 2. În final, preşedintele a fost ales cu 195 de voturi, o diferenţă de 20 de voturi care au venit de la deputaţi AUR, SOS sau POT”, a spus Moșteanu, potrivit Agerpres.

El a mai spus că „cei aşa-zişi izolaţionişti sunt de fapt pesedişti acoperiţi. Se pare că sunt vreo 20 în momentul ăsta şi iată că a venit Crăciunul mai devreme la PSD şi le-a mai adus 20 de voturi”.

„Suveranism până la cașcaval”, a mai spus el.

Deputaţii USR nu au votat conducerile celor două camere ale Parlamentului.

Actualizare 11:20 - Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu (PSD) viitor premier al României.

Actualizare 10:40 - Noul președinte al Senatului, ales cu 70 de voturi, este Ilie Bolojan, președintele interimar al Partidului Național Liberal (PNL).

Au votat 114 au votat dintre cei 133 de senatori prezenți. Un vot a fost nul.

Ceilalți candidați la șefia Senatului au fost: Mircea Chelaru (29 de voturi) și Cosmina Nadia Cerva (14 voturi).

La șefia Camerei Deputaților a fost ales Ciprian Constantin Șerban, aflat la al treilea mandat de deputat din partea Partidului Social Democrat (PSD).

Ciprian Şerban a obţinut 195 voturi „pentru” şi 86 „împotrivă”.

De asemenea, Dumitru Coarnă (SOS România) a obţinut 86 voturi „pentru” şi 195 de voturi „contra”.

Votul a fost secret.

Actualizare 10:25 - Președintele Klaus Iohannis va susține o declarație de presă la ora 11:00. Este de așteptat să desemneze noul prim-ministru, după ce coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități a semnat acordul de colaborare.

Actualizare 9:20 - Au început ședințele din plenul Senatului și Camerei Deputaților pentru alegerea președinților.

Grupul parlamentar al PSD l-a propus pentru preşedinţia Camerei pe Ciprian Şerban, care este susţinut şi de grupul parlamentar al PNL, precum şi de cel al UDMR şi de minorităţi, scrie Agerpres.

Ciprian Şerban a fost ales pentru a treia oară ca deputat, din partea Partidului Social Democrat, la alegerile din 1 decembrie.

Actualizare 09:10 - Liderii coaliției PSD-PNL-UDMR au făcut declarații de la Parlament, împreună cu grupul parlamentar al minorităților.

Marcel Ciolacu, președintele PSD: Avem un acord politic premergător unei coaliții de guvernare. Semnatarii au înțeles semnalul românilor de la alegerile generale și cred că datoria noastră este în primul rând să apărăm valorile democratice și parcursul României în UE și NATO, precum și valorile și identitatea națională.

Nu va fi un mandat ușor pentru viitorul guvern, dar așteptarea românilor este pentru reforme, transparență, reducerea cheltuielilor bugetare.

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL: PNL a semnat acest protocol de coaliție, pentru ca tara noastră să aibă un guvern stabil.

Una din prevederile acestui protocol este şi desemnarea unui candidat unic la funcţia de preşedinte al României. Am convenit prin consens ca acest candidat să fie domnul Crin Antonescu, urmând ca fiecare partid politic să desemneze candidatul şi să aprobe această candidatură în forurile interne ale fiecăruia.

Kelemen Hunor, președintele UDMR: Această coaliție își propune să recâștige încrederea cetățenilor. Susținem ceea ce au anunțat colegii mei. În perioada care urmează, imediat după sărbători, cea mai mare provocare este să avem un buget bine echilibrat și să organizăm alegerile prezidențiale cât de repede se poate, dacă se poate înainte de Paște.

Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale: Noi credem că vom putea să asigurăm împreună această stabilitate. Vom oferi sprijin parlamentar guvernului și vom participa la deciziile politice, ca într-o perioadă economică foarte grea populația să nu aibă de suferit. Nu vrem să vedem diminuări de venituri sau creșteri de taxe și impozite.

Acordul politic poate fi consultat aici:

Cine vor fi șefii Senatului și Camerei Deputaților

Numele vehiculate în acest moment sunt Daniel Suciu, Partidul Social Democrat (PSD) - la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, Partidul Național Liberal (PNL) - la Senat.

Reprezentanții coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități naționale sunt așteptați să dea declarații de presă înainte de ședință.

Urmează ca după alegerea președinților camerelor, președintele Klaus Iohannis să nominalizeze un premier. El a organizat duminică după-amiază consultări cu partidele parlamentare pentru a nominaliza un premier, iar coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități a convenit deja asupra listei cu propunerile de miniștri.

Premierul va fi asigurat de PSD, afirmă sursele News.ro, în timp ce 11 dintre miniștrii din Guvernul precedent vor reveni în noul Guvern. PNL a confirmat duminică seara că avea avea cinci portofolii în viitorul Cabinet, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) - două.

Printre propunerile pentru miniștri se numără:

Duminică, plenul Camerei Deputaților a votat componența comisiilor de specialitate. Senatul a făcut același lucru în ședința de sâmbătă, 21 decembrie.

În Camera Deputaților, PSD a primit conducerea a șapte comisii, PNL - 4, AUR - 4, USR - 3, UDMR - 2, grupul minorităților - 2, POT -1, SOS - 1. La Senat, PSD a primit președinția a șapte comisii, PNL - 5, AUR - 4, USR - 3, SOS - 2, UDMR - 2.

Comisia pentru constituționalitate din Senat va fi condusă de reprezentanta unui partid extremist, Nadia-Cosmina Cerva, de la SOS România. Și la Camera Deputaților, comisia de constituționalitate va avea președinte tot de la SOS. Președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senat, Ionel Carp este tot de la SOS România.

Reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), tot un partid extremist vor conduce comisiile pentru românii de pretutindeni și pentru cercetarea abuzurilor, din Senat și comisia de mass media și cultură din Camera Deputaților.

În ședința de sâmbătă, 21 decembrie, au fost votate Birourile Permanente ale ambelor Camere ale Parlamentului.

Știre în curs de actualizare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.