Pe 23 februarie, în Germania au loc alegeri federale cruciale, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) - cunoscut pentru pozițiile naționaliste, anti-imigrație și eurosceptice- înregistrează un val de simpatie fără precedent.

Dar AfD s-a confruntat și cu o opoziție puternică a germanilor, care acuză partidul că exploatează o serie de atacuri brutale ale migranților în scopuri politice.

Cel mai recent caz a avut loc cu chiar înainte de deschiderea urnelor: polițiștii germani au arestat sâmbătă un refugiat sirian în vârstă de 19 ani, după ce a înjunghiat un turist spaniol, vineri, la memorialul Holocaustului din Berlin. Bărbatul atacat, în vârstă de 30 de ani, a fost plasat în comă indusă, dar nu se mai află în pericol de moarte.

Un alt caz a avut loc săptămânile trecute în orașul bavarez Aschaffenburg. Poliția a arestat un bărbat afgan după un atac cu cuțitul asupra unui grup de copii la o grădiniță, în urma căruia au murit un băiat de 2 ani și un adult.

„Ar fi trebuit să fie deportat”, a declarat candidatul AfD Hermann Priegnitz, în timp ce agăța afișe electorale, pentru RFE/RL.

Priegnitz a reluat un comentariu mai vechi, făcut inclusiv de ministrul de Interne social-democrat al Germaniei, Nancy Faeser.

Dar AfD are politici mai radicale privind migrația decât orice alt partid din Germania și îndeamnă la „remigrare”, ceea ce înseamnă deportări în masă ale sirienilor și afganilor.

Criticii acuză AfD de rasism sau chiar fascism. Serviciul intern de informații al Germaniei supraveghează partidul într-o anchetă în care îl suspectează de extremism de dreapta.

Priegnitz spune că partidul este luat în vizor, arătând o înregistrare cu oameni care îi rup afișele. În ziua reportajului, el folosea o scară pentru a le plasa mai sus pe stâlpi.

El apără cu fermitate remigrația, respingând ideea că pune oamenii în pericol.

„Întotdeauna a existat conflict în Afganistan, unde diferite triburi se luptă între ele. Nu putem face pace pentru ei aici, în Germania. Aceste triburi, acești oameni, locuitorii Afganistanului ar trebui să facă asta în propria lor țară.”

„Nu m-am simțit în siguranță”

Sara Seerat a lucrat la Ministerul pentru Femei din Kabul și a primit Premiul franco-german pentru drepturile omului în 2020, ca urmare a muncii sale de a ajuta fetele și femeile afgane să obțină acces la educație și locuri de muncă.

După ce talibanii au recăpătat puterea în 2021, ea a fost invitată în Germania din motive umanitare, împreună cu cei doi frați și părinții ei. Familia împarte acum un mic apartament cu două dormitoare la marginea Berlinului.

Seerat a spus că atacul de la Aschaffenburg a șocat-o și a îngrijorat-o, la fel ca pe mulți afgani.

„Eu, personal, nu m-am simțit în siguranță. Pentru că atunci când ieșeam afară sau la curs, credeam că toată lumea se uita la mine și se gândea: «Este o afgană cu gânduri similare și ar putea fi periculoasă pentru țara noastră»”, spune Sara.

Și nu este singura în această situație. Cu câteva zile înainte de discuția noastră cu AfD, în Germania a devenit viral un videoclip cu o fetiță afgană de 12 ani care a izbucnit în lacrimi după ce și-a cerut scuze pentru atac într-o reuniune publică. Ea a fost consolată de un adult care i-a spus că nu are de ce să își ceară scuze.

Seerat a spus că este îngrijorată de modul în care astfel de evenimente afectează societatea germană, dar nu se teme că deportările în masă vor deveni realitate. Ea a menționat că niciun alt partid nu a promovat ideea și că este foarte puțin probabil ca AfD să devină parte dintr-o nouă coaliție de guvernare după alegeri.

De ani de zile a existat un tabu în Germania cu privire la colaborarea cu AfD. Dar linia sa dură în privința migrației, împreună cu mai multe atacuri din ultimele 12 luni, au avut, probabil, o influență asupra politicii germane.

„Oamenii cer un regim mult mai strict”

Alte partide au promis, de asemenea, că vor fi duri în privința migrației, iar anul trecut Germania a deportat 28 de afgani. Ministrul de Interne german, Nancy Faeser, a spus că Germania este singura țară europeană care face acest lucru.

Recent, creștin-democrații (CDU/CSU), probabil câștigători ai alegerilor conform sondajelor, au votat cu AfD în parlament pentru a promova controale mai stricte la frontieră.

Acest lucru a dus la proteste în masă la nivel național, cu aproximativ 250.000 de oameni adunându-se la München pentru a condamna CDU/CSU că a încălcat „linia roșie” din jurul AfD.

Juergen Hardt, deputatul CDU/CSU, a spus că nu a avut dificultăți să explice poziția partidului său în circumscripția sa. El reprezintă orașul Solingen, unde trei persoane au fost ucise și opt rănite într-o înjunghiere în masă în luna august. Atacul a fost revendicat de gruparea extremistă Stat Islamic, iar poliția a arestat un suspect sirian.

„Două dintre victimele din Solingen erau de la un club sportiv. A fost o recepție anuală la acel club sportiv și a fost greu să fiu acolo. (...) Oamenii din Germania cer un regim mai strict pentru solicitanții de azil”, a spus el.

A doua zi după întâlnirea noastră cu Sara Seerat, pe 13 februarie, o mașină a intrat într-o mulțime din Munchen. Poliția a spus că l-a arestat pe șofer, un afgan, și că investighează atacul cu motivație islamistă.

O femeie de 37 de ani, cu cetățenie algeriană și germană, și fiica ei de 2 ani au fost ucise. Familia a făcut o pledoarie ca atacul să nu fie folosit abuziv în scopuri politice.

Dar, încă o dată, a împins problema migrației în centrul alegerilor din Germania.

Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.