Fost luptător în Legiunea Străină și colaborator al controversatului om de afaceri Frank Timiș, Horațiu Potra a fost pomenit prima oară de presă în 2010.
Potra, care avea atunci 40 de ani, a fost implicat într-un caz de trafic de droguri investigat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terosirm (DIICOT). La percheziții, autoritățile au descoperit în posesia lui un arsenal militar impresionant, inclusiv un pistol încărcat dosit sub pernă.
Potra a fost acuzat de trafic de droguri, însă ulterior a fost achitat de aceste acuzații.
Cel care a coordonat acțiunea, fostul comisar Traian Berbeceanu, a declarat pentru Evenimentul Zilei că armele găsite erau de tipul celor care ar putea fi folosite de o celulă teroristă într-un act terorist.
El l-a caracterizat pe Potra ca „un om extrem de periculos”.
Miercuri, 26 februarie, Parchetul General a făcut 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj, printre persoanele vizate fiind și Horațiu Potra, au transmis surse judiciare.
Printre acuzațiile din dosar se numără:
- acțiuni împotriva ordinii constituționale;
- nerespectarea regimului armelor și munițiilor;
- instigare publică;
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob;
- promovarea publică a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid împotriva umanității și de crime de război;
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit;
- fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale.
Tot miercuri, fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, a fost pus sub acuzare de Parchetul General pentru infracțiuni similare.
În trecut, în 2012, o investigație realizată de RISE Project a dezvăluit legături financiare între Horațiu Potra și Biserica Ortodoxă Română (BOR).
Conform investigației, Potra ar fi direcționat fonduri către BOR, inclusiv către înalți prelați precum ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Se presupune că o parte din aceste sume ar fi provenit din afaceri ilicite, inclusiv din comerțul cu diamante și arme în Africa, a scris Rise Project.
În 2020, numele lui Potra apare iarăși, tot într-o investigație Rise Project, de data aceasta în legătură cu o tentativă de răpire a unui director Romgaz, care nu îi acordase lui Frank Timiș (om de afaceri român), un contract strategic.
Mult mai mult s-a vorbit despre el în februarie 2024, când doi români, foști militari, au fost uciși în Republica Democrată Congo în timpul unor atacuri ale rebelilor.
Mercenarii ajunseseră în Congo printr-o firmă a lui Horațiu Potra, pentru a antrena armatele locale, și erau remunerați cu 5.000 de dolari pe lună.
Studiile
Horațiu Potra a intrat cu adevărat pe agenda publică în momentul în care a apărut în anturajul lui Călin Georgescu, candidatul la președinția României.
Educația lui Horațiu Potra, fost angajat, între 1992 și 1997, al Legiunii Străine, s-a orientat în special spre domenii conexe celui militar.
- 1994 - curs gardă de corp - Bruxelles
- 1994 - curs de investigații și detectiv privat - Bruxelles
- 1995 - stagiu de monitor E.P.S. (Antrenament Fizic si Sportiv) în cadrul Legiunii Străine (Franța)
- 1996 - Brevet Național de Primul ajutor - Franța. (BNPS - Brevet National de Premier Secours)
- 2009 - Curs de detecție a sistemelor audio-video clandestine (Endoacustica /Italia)
- Mai 2014 - Certificat de Agent de Securitate Portuară (MAST Training – Malta).
Educația sa academică, începută în 1989 la Timișoara (Insititutul Politehnic - Facultatea de Electrotehnică) și nefinalizată, e continuată între 2005 și 2008, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Drept.
Horațiu Potra are și un master în Managementul Combaterii Terorismului și Criminalitatii Transfrontaliere, la aceeași Universitate din Sibiu.
După ce a părăsit Legiunea Străină, în 1997, Potra a fost recrutat de Paul Barril, fostul adjunct al GIGN (Groupe d'Intervention de la Gendarmerie Nationale), unitatea de elită a jandarmeriei franceze.
Sub îndrumarea lui Barril, Potra a obținut poziții importante, inclusiv cea de șef al securității personale pentru emirul Qatarului, Hamad bin Khalifa Al Thani.
Și tot prin intermediul lui Barril, Potra a ajuns să lucreze în garda prezidențială a președintelui Republicii Centrafricane, Ange-Félix Patassé.
Africa, Londra și Frank Timiș
În 2004, Horațiu Potra activează pentru câteva luni în Coasta de Fildeș, angajat de președintele de atunci, Laurent Gbagbo, pentru a investiga evenimentele care au condus la repatrierea a peste 8.000 de cetățeni francezi, amenințați de populația locală scăpată de sub control.
În timpul acestei perioade tensionate, Potra a fost arestat de noile autorități din Coasta de Fildeș, dar a reușit să evadeze și să se refugieze în ambasada Franței, cu sprijinul serviciilor de informații franceze, scrie publicația Africa Report.
În 2007, Potra se întoarce în România și înființează asociația „Românii care au Activat în Legiunea Franceza RALF”.
În același an intră în acționariatul firmei MG Security, cu obiect de activitate protecția persoanelor. E doar prima dintr-o lungă serie de societăți comerciale în care Potra este acționar.
Și tot în 2007, Horațiu Potra intră în conexiune cu afacerile miniere din Africa. Mai întâi prin intermediul firmei Roxi Diamonds Company, deținută de un român, Nicolae Costache. Mai apoi, lucrând pentru Frank Timiș,
Nicolae Costache a fost un om de afaceri român care a exploatat mai multe concesiuni miniere și zăcăminte de diamante în Africa de Vest – Angola, Sierra Leone și Namibia.
Împreună cu Horațiu Potra, a încercat să achiziționeze armament și muniție din România pentru a le vinde unor entități statale din Africa, a scris defapt.ro. Cei doi au fost implicați într-o tentativă de fraudă bancară, încercând să obțină 400.000 de euro cu acte false în numele lui Sorin Beraru, un condamnat pentru corupție și trafic de influență, confrom aceleiași surse.
Nicolae Costache a fost asociat în afaceri cu Boris Golovin, un fost colonel în forțele speciale ale GRU (serviciul de informații militare externe al Rusiei), a scris defapt.ro.
Golovin, naturalizat în România după 1990, a controlat mai multe societăți comerciale în țară, inclusiv Global International 2000 SA, unde Costache a fost partener. Această companie avea legături cu Aleksey Ustinov, fiul fostului atașat comercial al Rusiei la București, și Horia Constantin Bejan, fost director în Ministerul Economiei.
Începând cu 2012, Horațiu Potra a colaborat strâns cu omul de afaceri Frank Timiș – la început, a fost șef al gărzilor de corp ale acestuia la Londra.
Apoi, Potra a preluat responsabilitatea securității minelor deținute de companiile lui Timiș în Africa de Vest – Sierra Leone, Burkina Faso, Senegal, Coasta de Fildeș și Niger.
În perioada aprilie 2012-noiembrie 2015, Potra devine șeful securității celei mai mari corporații miniere din Africa de Vest, African Minerals LTD (Sierra Leone) și Pan African Minerals LTD (Brukina Faso, Niger, Coasta de Fildeș, Senegal, Gambia).
Se ocupă, din această poziție, conform CV-ului său oficial, de managementul si coordonarea unui efectiv de peste 1.200 agenți de securitate locali și a 93 foști legionari francezi în misiunie de protecție minieră și proteție VIP în diferite țări din Africa de Vest.
În calitate de director de securitate al African Minerals Limited (AML), companie fondată de Frank Timiș, Potra și-a stabilit reședința la Londra și locuia în apropierea birourilor AML situate în Stratton House, la intersecția cu bulevardul Piccadilly.
Relația dintre cei doi a fost una apropiată, Potra însoțindu-l pe Timiș atât în activitățile de afaceri, cât și la evenimente personale, cum a fost înmormântarea mamei lui Timiș în România, în iunie 2012, scrie riseproject.ro.
Vasile Frank Timiș este un om de afaceri româno-australian cu interese majore în industriile de minerit și extracție de petrol. Timiș a fost implicat în numeroase companii și proiecte, printre care: Gabriel Resources, compania a inițiat controversatul proiect minier de la Roșia Montană din România, vizând exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte de aur din Europa.
Cariera sa a fost marcată de controverse și acuzații de corupție. De exemplu, în 2019, o investigație BBC Panorama a sugerat că Timiș ar fi efectuat plăți către Aliou Sall, fratele președintelui senegalez Macky Sall, pentru a obține drepturi de exploatare a unor blocuri petroliere offshore în Senegal.
Frank Timiș a fost menționat în scandalul Panama Papers din 2016, care a scos la iveală utilizarea companiilor offshore pentru diverse tranzacții financiare.
În 2012, revista Capital l-a desemnat pe Timiș drept cel mai bogat român, cu o avere netă estimată la 1,34 miliarde de lire sterline (aproximativ 2,13 miliarde de dolari).
Relația cu China
După colaborarea cu Frank Timiș, Potra a continuat să lucreze în domeniul securității pentru o mare corporație chineză, asigurând paza minelor și a infrastructurii asociate în Sierra Leone.
Horațiu Potra ar fi încasat aproape opt milioane de dolari, timp de trei ani, ca să protejeze interesele economice din Africa ale Partidului Comunist Chinez. Mercenarul român primea banii într-o companie offshore înființată în Malta, care a operat tranzacții din primăvara lui 2015 până în cea a lui 2018, conform riseproject.ro.
Între 2016 și 2019, a fost consultant în securitate și formator al Gărzii Prezidențiale în Republica Centrafricana (RCA), contract cu firma Ad Futuro Ltd, după cum menționează chiar el, în CV-ul oficial.
Din 2019 și până în 2022, Potra declară că a lucrat, din nou, pentru Frank Timiș, ca șef al securității miniere la Pan African Niger – Corporația Timiș.
Din 2022 și până în 2024 a fost șeful detașamentului de foști militari români, prezenți in Goma (Republica Democratică Congo) pentru instruirea armatei congoloeze (FARDC) si pentru protecția civililor.
După izbucnirea violențelor din Congo, la începutul acestui an, Potra a ajutat la evacuarea românilor prinși în conflict.
Politica
Horațiu Potra s-a implicat, începând din 2022, și în politică – a devenit lider al partidului naționalist Alianța pentru Patrie, în Mediaș, oraș în care și-a stabilit cartierul general după venirea în România.
A reușit, în 2024, să obțină un post de consilier local, din partea Partidului Patrioților, la Mediaș, dar a eșuat în încercarea de a deveni deputat, la alegerile din 2023 cand a candidat pe listele altui partid, Partidul Social Democrat - Independent.
Averea
Conform declarației de avere depusă la candidatura sa pentru consiliul local Mediaș, Horațiu Potra deține:
- 75 de terenuri: achiziționate între 2002 și 2024;
- 30 de imobile: printre acestea se numără opt apartamente, nouă case și zece spații comerciale, majoritatea situate în județul Sibiu.
- 15 kilograme de lingouri de aur: achiziționate între 2015 și 2016, cu o valoare estimată la 6,15 milioane de lei.
- 14 conturi bancare: acestea conțin sume semnificative în diverse valute, inclusiv peste 350.000 de dolari, mai mult de 250.000 de euro și sute de mii de lei.
În 2023, Potra a obținut un venit de 1.155.000 de euro din activitatea sa ca persoană fizică autorizată, având ca obiect de activitate „pregătire fizică și antrenament de specialitate” și 200.000 de lei din arendarea unui teren.
Dintre firmele sale, două au rezultate financiare mai importante.
- GPH Legion Africa Role SRL - cifră de afaceri în 2023 - 12,5 milioane de lei, pierdere - 2 milioane de lei.
- Ralfrole SRL - cifră de afaceri în 2023 - 3,8 milioane de lei, profit - 1,6 milioane de lei
- Pe numele lui Horațiu Potra figurează și firma Ralfrole LTD, înregistrată în Panama.
La sfârșitul anului 2024, au fost publicate imagini care îi înfățișau pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și Eugen Sechila împreună, sugerând o colaborare între cei trei.
Deși inițial Georgescu a negat că îl cunoaște pe Potra, ulterior a recunoscut autenticitatea fotografiilor, afirmând că nu își amintește detaliile întâlnirii.
În plus, surse media spun că, în decembrie 2024, Călin Georgescu ar fi participat la o altă întâlnire cu Horațiu Potra și Eugen Sechila într-un depozit din județul Ilfov.
Pe 8 decembrie 2024, Potra a fost reținut de poliție în timp ce mergea spre București, iar în mașina lui ar fi fost găsite în vehiculul său arme albe și un pistol.
După trei zile de detenție, judecătorii au decis eliberarea lui, considerând că nu reprezintă un pericol public, însă au impus măsura controlului judiciar, care includea purtarea unei brățări electronice și interdicția de a părăsi județul Sibiu.
Apoi, pe 13 decembrie 2024, Tribunalul Prahova a admis contestația depusă de Horațiu Potra și a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar. Astfel, începând cu acea dată, nu au mai fost în vigoare măsuri judiciare restrictive împotriva sa.
În februarie 2025, au avut loc noi percheziții în locații asociate cu Horațiu Potra, în cadrul unei anchete privind infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
