Călin Georgescu a fost audiat miercuri, 26 februarie, timp de șase ore, pentru acuzații de acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații în formă continuată, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob și promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
În urma audierii, Georgescu a fost plasat sub control judiciar, însă doar pentru infracțiunile motivate de ură.
Acest dosar în care este cercetat Călin Georgescu a fost deschis pe 25 februarie 2025, după cum reiese din ordonanța de dispunere a controlului judiciar, publicată de site-ul Lumea Justiției, însă faptele sunt mai vechi – unele chiar din 2021.
Dosarul a fost preluat de Parchetul General de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova – după ce unitatea locală a finalizat o anchetă în urma căreia l-a trimis în judecată, acum mai puțin de zece zile, pe Marian Motocu, un internaut asumat antisemit.
Avocații lui Călin Georgescu au confirmat că acesta este acuzat de infracțiunile menționate.
Într-un mesaj transmis pe rețelele sociale, Casa de avocatură Sinescu & Nazat a transmis că „se vor formula toate demersurile procedurale legale în vederea combaterii acuzațiilor și măsurilor dispuse de către organele de urmărire penală.”
„Nu în ultimul rând, facem apel la corecta înțelegere a faptului că procesul penal nu se poate desfășura în mass-media.”
Traseul dosarului din care s-au disjuns acuzațiile aduse lui Georgescu
Europa Liberă scria încă din decembrie 2024 despre „41 pentru România”, asociația care promova mesaje antisemite pe care Marian Motocu dorea să o înființeze și pentru care a înregistrat, în august 2021, sigla la Oficiul de Invenții și Mărci.
Motocu a fost trimis în judecată pe 19 februarie 2025 pentru:
- incitare la ură și discriminare - 26 de acte materiale;
- promovarea în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antisemite - 29 de acte materiale;
- negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimizarea în mod evident prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic în formă continuată.
În martie 2023, Institutul Elie Wiesel a făcut o plângere împotriva lui Marian Motocu, plângere pe care a trimis-o la Parchetul General, așa cum rezultă din raportul instituției pe anul respectiv. În document erau prezentate o serie de declarații antisemite ale lui Marian Motocu.
Institutul Elie Wiesel este o instituție de stat care se ocupă cu studierea Holocaustului din România.
Declarații antisemite ale lui Marian Motocu pe rețelele de socializare
„[...]Bă, dacă ești j**** marș ȋn m*** tăi de aici!... Dacă ești j***. Eu nu accept j***, talmudienii nu-i accept la mine ȋn țară! De ce? Nu-mi convine![...]”- 7 octombrie 2022
„[...]Există doar un singur lucru, toți evreii care au avut de-a face cu distrugerea neamului și toți sau toate persoanele care se ghidează după planul de înrobire a României, al lumii de altfel, toți cei care se ghidează după Talmud să fie expulzați [...]Vouă vi se pare că eu vorbesc despre evrei prea mult. Păi dacă nu ȋnțelegeți! Dacă oamenii nu se ridică ȋnpicioare să spună: bă, ajung!! Toți alogenii care sunt ȋn România tre’ să plece de aici. De ce credeți că vorbesc? Am să vorbesc” -19 noiembrie 2022
*Opiniile din aceste citate sunt exclusiv ale celui citat. Precizăm că am eliminat din texte invectivele. Europa Liberă prezintă aceste afirmații în scop exclusiv jurnalistic.
La o lună de la primirea documentului de la Elie Wiesel, Parchetul General îl trimite la Curtea de Apel Craiova și, de aici, pleacă spre Parchetul local.
Despre Motocu mai aflăm abia după aproape doi ani, când procurorii de la Craiova îl rețin și propun arestarea. Pe 19 decembrie 2024, e arestat la domiciliu pentru 30 zile. Măsura e ridicată câteva zile mai târziu, când e plasat sub control judiciar.
Procurorii s-au activat după ce Marian Motocu l-a amenințat pe rețelele sociale pe profesorul de istorie Marcel Bartic.
În dosarul lui Marian Motocu, procurorii au făcut percheziții în sistemele informatice și agendele găsite la domiciliu.
În acest moment al cercetării lui Motocu, procurorii au ajuns la concluzia că „s-a conturat posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizație cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării, având ca scop propagarea în spațiul public a ideologiilor legionare, naționaliste și extremiste cu tendințe antidemocratice și anticonstituționale”.
Astfel, anchetatorii au decis să îl trimită pe Marian Motocu în judecată și să deschidă un nou dosar, din care face parte și Călin Georgescu.
Anchetatorii spun că, în clipurile video descoperite la Motocu, se vorbește de necesitatea desființării partidelor, confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor, după ce vor fi uciși. De asemenea, din studierea agendelor fizice s-a conturat posibilitatea ca o parte dintre membrii acestei grupări să fie foști militari în rezervă care au avut grade de ofițer în diferite instituții ale statului.
De aici, la instituirea unei organizații fasciste a fost doar un pas, mai susțin anchetatorii.
„Persoane neidentificate până în prezent au constituit în România organizații cu caracter fascist cu membri în mai multe județe ale țării având ca scop propagarea în spațiul public a ideologiilor antisemite, legionare, negaționiste și extremiste cu tendințe antidemocratice, anticonstituționale și racolarea de noi membri”, spune documentul.
Procurorii spun că aceste grupuri au avut drept scop „racolarea de noi membri pentru coagularea unui nucleu de extremă dreapta sub cupola unei mișcări naționale care, în final, să comită violențe împotriva evreilor, politicienilor, judecătorilor, partidelor politice, străinilor pentru a instaura un regim grevat pe principiile naționalismului extremist”, scrie în Ordonanța de instituire a controlului judiciar, publicată de site-ul Lumea justiției și nefăcută publică de către Parchetul General.
Într-una din înregistrările găsite în telefonul lui Marian Motocu, afirmă procurorii, ar apărea implicarea lui Călin Georgescu. Acesta i-ar fi transmis lui Motocu că, „dacă lucrurile merg bine, va începe în ianuarie, că există un plan, o strategie cunoscută doar de el”, iar „Marian Motocu va avea locul lui în această acțiune ”.
În Ordonanță nu sunt oferite detalii referitoare la obiectul concret al discuției.
De asemenea, spun procurorii, ar mai exista aproximativ 150 de mesaje între Călin Georgescu și Marian Motocu.
Printre ele, „un fișier .mp4, creat în 13.09.2024, care reprezintă un apel telefonic cu Călin Georgescu – Marian Motocu îi transmite că s-a întâlnit la Craiova, cu oamenii trimiși de Călin Georgescu”.
Tot în telefonul lui Marian Motocu ar fi fost găsit un apel către Ambasada Rusiei de pe 13 septembrie 2024 când sună, se prezintă și cere să vorbească cu colonelul Ignatiev Evgeni.
Faptul că ar exista o organizare centralizată ar rezulta și dintr-o discuție a lui Motocu cu Petru Budeanu, acționar la firma Codrii Moldovei SRL, când „propune organizarea unor grupuri de 10-20 de oameni (gărzi patriotice) care, la un anumit moment dat, să ocupe instituțiile statului”.
Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe Petru Budeanu, dar firma la care fac referire procurorii nu mai este activă.
Pe baza acestor probe, împotriva lui Călin Georgescu a început urmărirea penală pentru:
- aderarea şi sprijinirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob formată din Marian Motocu şi alte persoane
- elogierea Mişcării Legionare, a liderului său, Corneliu Codreanu ori a mareşalului Ion Antonescu, inclusiv prin reproducerea integrală, în data de 02.10.2021, în public a discursului acestuia.
Pe 21 februarie 2021, într-un discurs în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, Călin Georgescu reproduce nu doar cuvintele, dar și gesturile și tonul mareșalului Antonescu în discursul ținut la marea adunare legionară din 6 martie 1940 („Prin liniște și credință, prin ordine și unire, prin muncă și iubire, cu Dumnezeu înainte” - n.r.).
O altă înregistare luată ca probă de anchetatori este un interviu dat în 2020 de Călin Georgescu Elenei Sechilă (fostă Puiu), soția lui Eugen Sechilă și nepoata lui Gogu Puiu, fost legionar.
Călin Georgescu: „Mişcarea Legionară (…) a fost cea mai puternică esenţă şi expresie de sănătate şi de voință proprie venită din poporul român”.
Călin Georgescu: „Și chiar dacă conducătorul Mişcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, alături de aproape 17 mii de comandanţi care au fost atunci înlăturați… pe mine mă doare că această înlăturare nu a mişcat pe nimeni din ceilalți aflați în țară. Pentru că această abnegație a Mişcării Legionare ne-a demonstrat un lucru pe care-l vedem astăzi: nu a fost suficientă pentru crearea unui stat puternic şi pentru transformarea unei populații într-un popor. Pentru că nimeni nu s-a mişcat atunci când aceştia au fost înlăturați. Cum şi azi sunt foarte puțini, ori din neînțelegere, ori din rea-credință, pentru care nu se mişcă. Însă unul, dacă e vertical, acela va duce mai departe această lumină sfântă a dragostei de neam, de moşie şi de limbă”.
Călin Georgescu: „Mareşalul Antonescu a fost un om extrem de curajos, un bărbat puternic care a venit în cele mai dramatice momente ale neamului românesc și care nu a avut forțe să-i stea alături (…) A fost un erou pe care va trebui, când se va scrie istoria adevărată, să-l respecte în profunzime”.
Călin Georgescu: „Corneliu Zelea Codreanu a fost un erou, un iluminat. Omul ăsta a făcut practic a 3-a unire. Nu dădea ordin, el chema. A unit zeci de mii de oameni cu un singur fel şi o singură vibrație”.
sursa: Interviu cu Călin Georgescu realizat de Elena Sechilă (fostă Puiu) în 2020
Măsura controlului judiciar pentru 60 de zile îi impune lui Călin Georgescu următorele restricții:
- să se prezinte la organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară ori la instanta de judecăți ori de câte ori este chemat;
- să informeze, de îndată, organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;
- să se prezinte la organul de poliție desemnat de I.P.J. Ilfov cu supravegherea sa conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de ori este chemat;
- să nu părăsească teritoriul României;
- să nu creeze/utilizeze conturi pe platforme sociale on-line pe care să posteze conținut (imagini, înregistrări audio-video, mesaje. etc) cu caracter antisemit, legionar, fascist, rasist ori xenofob, sau care promovează, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. să nu posteze/promoveze niciun astfel de conținut pe astfel de platforme;
- să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Măsura controlului judiciar poate fi contestată în instanță. Procurorii au continuat joi, pe 27 februarie, audierile în celalalte dosare care-l privesc pe Călin Georgescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
