Biroul Electoral Central a decis duminică, pe 9 martie, să respingă candidatura independentului Călin Georgescu la Președinția României.
Călin Georgescu a făcut contestație la decizia Biroului Electoral Central de respingere a candidaturii. Aceasta se va judeca marți, pe 11 martie, la ora 17:00, de către Curtea Constituțională, iar decizia va fi definitivă.
Cum a motivat BEC decizia:
- candidatura lui Călin Georgescu nu respectă condițiile prevăzute de lege și deciziile Curții Constituționale, inclusiv cea de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024;
- BEC consideră că anularea alegerile prezidențiale din cauza conduitei lui Călin Georgescu face ca acesta să nu poată candida acum, din nou, la Președinția României;
- relevant pentru Biroul Electoral Central a fost faptul că atitudinea lui Călin Georgescu se manifestă în contradicție cu valorile de esență ale statului de drept.
sursa: Motivare Decizie BEC, 9 martie 2025
Legea prin care sunt organizate alegerile prezidențiale este în vigoare din 2004 și a suferit mai multe modificări.
La articolul 17 sunt explicate atribuțiile pe care le are Biroul Electoral Central pe parcursul procesului electoral.
Litera b) specifică rolul său în validarea candidaturilor asipranților la președinția României.
Atribuțiile Biroului Electoral în validarea candidaturilor
Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
Art 17, lit. b) constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi; comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate candidaturile înregistrate, le face cunoscute prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune, precum și prin afișare pe pagina proprie de internet;
Sursa - art. 17, Legea 370/2004 privind alegerea președintelui României
Legea 370/2004 stabilește, la articolele 28 și 29, și care sunt condițiile concrete pe care trebuie să le verifice Biroul Electoral Central.
Candidaturile sunt făcute în scris și sunt primite de BEC, printre altele, numai dacă:
- sunt semnate (...) de candidatul independent;
- cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului;
- sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători (listele au condiție de formă și se depun într-un exemplar, n.red.).
- Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca președinte al României.
- Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu au intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.
Constituția României mai arată că au dreptul de a fi aleși în calitatea de președinte doar cei care au împlinit 35 de ani în ziua alegerilor și nu le-au fost suspendate drepturile electorale.
Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16, alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.
Sursa - art. 37, Constituția României
Pe ce s-a bazat BEC când a respins candidatura lui Călin Georgescu
Niciuna dintre condițiile de mai sus nu a fost analizată de Biroul Electoral Central în decizia de a anula candidatura lui Călin Georgescu, după cum rezultă din documentul publicat duminică seară, la 22:30 – motivarea deciziei de respingere a candidaturii.
Înainte de a verifica condițiile din Legea 370/2004, membrii Biroului Electoral Central au cercetat, însă, dacă candidatura lui Călin Georgescu se încadrează în două situații de anulare a candidaturilor pe care Curtea Constituțională (CCR) le stabilise în octombrie, respectiv decembrie 2024.
„Indiferent ce credem noi despre mandatul Curții Constituționale, deciziile ei sunt obligatorii. În acest moment, atât decizia de respingere a doamnei Șoșoacă, cât și decizia de anulare a alegerilor sunt decizii de care nu se poate face abstracție, sunt decizii obligatorii pentru toate organele administrative, deci si pentru Biroul Electoral Central”, a declarat experta Laura Ștefan, de la think tankul Expert Forum.
Vă reamintim că, în octombrie 2024, CCR a respins candidatura la Președinție a Dianei Șoșoacă, deoarce – spunea Curtea în motivarea de atunci – convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei, iar dacă ar deveni președinte ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO.
Baza juridică în cazul Georgescu este articolul 147 din Constituție. Acesta impune obligativitatea tuturor instituțiilor de respectare pe viitor a deciziilor Curții Constituționale.
Lectorul universitar Bodgan Dima de la Facultatea de Drept a Universității București, specializat în Drept Constituțional, spune că articolul din Constituție trebuie coroborat cu articolul 11 din Legea de organizare a Curții Constituționale, care statuează că: „deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I , sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.
Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale
|
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Sursa: articolul 147, Constituția României |
„Biroul Electoral Central a considerat ca fiindu-i obligatorii hotărârile Curții Constituționale - și Hotărârea 2, și Hotărârea 32 din 2024 - și, din perspectiva competenței, a apreciat că are obligația de a pune în aplicare jurisprudența Curții în cazul competenței sale proprii de a verifica candidaturi, inclusiv condițiile de eligibilitate stabilite de curte în hotărârea doi pe 2024”, a explicat lectorul universitar de la Facultatea din București a Universității București, Bogdan Dima.
Ce spunea Hotărârea 2/2024
Hotărârea 2/2024 prevedea respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă.
Atunci, CCR a decis că pot fi considerate atacuri la ordinea constituțională fapte precum:
- declarații repetate la ordinea constituțională.
Exemple din declarațiile Dianei Șoșocă:
„România nu e stat de drept. În România s-a instaurat dictatura. Păi în Rusia e mai multă democrație decât în România de o mie de ori. Și în China e democrație!” (Aprilie 2021)
„Fă, Europo, tu mori, noi înviem și trăim în veacul vecilor! Și cu tine vor muri toți veneticii și trădătorii neamului și țării pe care i-ai cumpărat și i-ai făcut să trădeze! Piei, fă, Europo! Piei, cu diavolii tăi cu tot! Aici este Grădina Maicii Domnului! Pe aici nu se trece”. (Decembrie 2021)
- comportamentul de „călcare în picioare” a valorilor înscrise în Constituție.
„Fiind invitată de onoare la Ambasada Rusiei la o recepție organizată cu ocazia zilei naționale a Federației Ruse, doamna Șoșoacă a anunțat că își cere scuze că a fost organizat un protest în fața instituției.” - sursa: CCR, Motivare Punctul 7
„Ulterior declanșării războiului din Ucraina, o delegație formată din party parlamentari români, printre care și doamna Șoșoacă, a avut o întâlnire cu ambasadorul Federației Ruse, domnul Valery Kuzmin, pe tema Memoriului transmis cu privire la Neutralitatea României, Pacea de la București.” - sursa: CCR, Motivare Punctul 11
- discurs în Parlamentul European, unde a abordat teme antioccidentale și proruse și a proclamat necesitatea neutralității României, în contextul în care demersurile de integrare euroatlantică sunt consacrate la nivel constituțional.
Experți: BEC putea aplica decizia din cazul Șoșoacă
O altă temă promovată în spațiul public după publicarea deciziei BEC de duminică, 9 martie 2025, este faptul că în decizia CCR referitoare la Diana Șoșoacă se preciza că singura care ar fi putut decide în chestiuni de analiză a încălcării Constituției pe fond ar fi Curtea Constituțională.
Din acest motiv, BEC ar fi trebuit, spun unii comentatori și juriști, să se abțină – în cazul validării candidaturii lui Georgescu – de la a analiza motivele de încălcare a Constituției.
În punctul 54 al deciziei CCR privind-o pe Diana Șoșoacă se arăta că „determinarea sferei şi limitelor drepturilor şi libertăţilor fundamentale sau explicitarea organizării şi funcţionării în cadrul raporturilor de drept constituţional a autorităţilor statului, precum și aplicarea directă a Constituției țin de competența exclusivă a Curții Constituționale.”
Profesorul Bogdan Dima explică pentru Europa Liberă că, după decizia care o privea pe Diana Șoșoacă, CCR a mai luat o hotărâre, și anume anularea alegerilor, în data de 6 decembrie 2024.
În acest dosar, judecătorii constituționaliști au decis obligativitatea analizei pe fond a tuturor alegerilor care urmau a fi organizate de atunci înainte. Toate deciziile CCR, spune el, sunt obligatorii pentru toate instituțiile din România.
În discuția referitoare la competența BEC de a analiza pe fond încălcarea Constituției, afirmă Dima, „se ignoră o precizare din Hotărârea 32 pe 2024 - paragraful 20 (decizia de anulare a alegerilor din noiembrie 2024): Curtea Constituțională spune că se reia întregul proces electoral – toate aspectele de procedură electorală, inclusiv constituirea noilor birouri electorale, depunerea noilor candidaturi, care urmează a fi evaluate de Biroul Electoral Central, și care se va face prin raportare la principiile și valorile constituționale”.
CCR: în ce condiții trebuie reluate alegerile
„Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.
Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale”.
sursa: punctul 20 din Decizia 32/2024 a CCR
Existau date suficiente pentru blocarea candidaturii?
Experta Laura Ștefan spune că, raportat la cele stabilite de Curtea Constituțională în cazul Șoșoacă și la informațiile publice din acest moment privind implicarea apropiaților lui Călin Georgescu în acțiuni de subminare a puterii de stat, Biroul Electoral Central avea suficiente date pentru anularea candidaturii.
„În cazul particular al domniei sale, chiar cred că există aceste îngrijorări legitime cu privire atât la modul în care și-a construit campania, cât și la semnele de întrebare privind finanțarea sau implicarea anumitor grupuri în campania lui.”
„Acest caz particular nu poate aduce în discuție eventualele îngrijorări cu privire la interpretarea prea largă care ar putea să se întâmple aplicându-se jurisprudența Curții Constituționale”, explică Ștefan.
Profesor universitar: Juriștii nu ar trebui să instrumentalizeze politic deciziile CCR
Păreri diferite despre abilitatea Biroului Electoral Central de a anula candidatura lui Călin Georgescu au apărut în spațiul public inclusiv de la foști judecători sau procurori.
Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, a susținut, de exemplu, că, în condițiile în care candidaturii lui Călin Georgescu i-ar lipsi o semnătură, el ar trebui chemat să o completeze.
Un alt fost magistrat care a susținut că BEC a greșit a fost Toni Neacșu, care susține că doar CCR putea decide dacă faptele lui Călin Georgescu încalcă Constituția.
„Atenționarea majoră este că în acest moment are loc o instrumentalizare a Dreptului și a raționamentelor juridice în funcție de criterii exclusiv politice, ceea ce afectează efectiv în mod direct, dacă vreți, validitatea, argumentului juridic”, spune profesorul Bogdan Dima.
„De fapt, nimeni nu vrea să înțeleagă argumentul juridic, oamenii vor să înțeleagă consecința lui politică, dar consecința politică se raportează la adevărul propriilor prejudecăți și a propriilor pasiuni”, mai spune el.
„Dacă am gândi toți într-o zonă de genul ăsta: «Hai să încercăm să înțelegem rațional argumentul Curții», n-ar fi atâta patos în societate”, crede Dima.
„Dar realitatea este că se dorește înțelegerea argumentului juridic doar dintr-o perspectivă a unor argumente electorale sau unor interese pur electorale ale unei grupări sau alte. Atunci, normal că în cercul ăsta vicios nu mai ai nici drept, nici politic, democratic”, adaugă profesorul de la Universitatea București.
