Toți cei cinci judecători din Biroul Electoral Central (BEC) și reprezentanții partidelor, cu excepția celor de opoziție - AUR, POT, SOS și USR - au votat în favoarea invalidării candidataturii extremistului Georgescu.
Hotărârea BEC poate fi contestată în 24 de ore la Curtea Constituțională (CCR), lucru care s-a și întâmplat luni după amiază, dar ea ridică semne de întrebare pentru că, până acum, instituția s-a pronunțat doar pe chestiunile procedurale și tehnice ale unei candidaturi. Adică pe forma candidaturii. Dar condițiile pentru înregistrarea candidaturii au fost considerate „irelevante” de BEC.
Pe de altă parte, de la cazul Diana Șoșoacă și anularea primului tur de scrutin al prezidențialelor de anul trecut, CCR a permis BEC să se pronunțe și în baza unor considerente care țin de respectarea Constituției.
Ceea ce BEC a și făcut, dar referindu-se la precedentele decizii ale CCR. Practic, membrii Biroului Electoral Central au judecat folosind chiar argumentele Curții Constituționale, ceea ce face ca o contestație a lui Călin Georgescu să aibă răspunsul în plic, pentru că CCR nu-și poate contrazice propria argumentație.
Din acest punct de vedere, cazul Georgescu pare închis - chiar dacă acesta a depus o contestație la CCR - pentru că motivele respingerii sunt de fond, spun experții consultați de Europa Liberă.
Democrația, în pericol? Experți: Democrația nu înseamnă anarhie
Dincolo însă de acest tip de analize, întrebarea esențială pe termen lung și care ar trebui să dea gândit liderilor politici, instituțiilor statului și cetățenilor obișnuiți este cum s-a ajuns aici și dacă democrația românească este pusă sub semnul întrebării de decizia BEC de a-l scoate din cursă pe extremistul Călin Georgescu.
Din punctul de vedere al profesorului și analistului politic Andrei Țăranu, democrația nu a fost încălcată cu niciun milimetru.
E cât se poate de democratic ceea ce s-a întâmplat.Andrei Țăranu, profesor și analist politic
„Democrația nu înseamnă doar vot. Democrația înseamnă în egală măsură stat de drept și instituții politice până la Constituție, evident. Adică pentru ce facem alegerile? Alegerile sunt făcute pentru a întrupa niște instituții care se consideră că sunt perene”, spune pentru profesorul Andrei Țăranu Europa Liberă.
„Această obsesie electoralistă că numai votul rezolvă orice este mai degrabă ceea ce numește Putin democrație suverană. Asta este democrația iliberală a lui Viktor Orban, în care exclusiv votul și majoritatea sunt cele care definesc statul.”
„Din contră, democrația liberală se întemeiază pe instituții fixe, pe instituții care sunt aceleași. Esența statului este justiția”, completează politologul.
România este o democrație constituțională, iar regulile constituționale sunt esențiale și ele trebuie respectate de către toți cetățenii, inclusiv de cei care sunt candidați la alegerile prezidențiale, explică profesorul Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
Democrația nu înseamnă anarhie, nu înseamnă nerespectarea regulilor.Profesorul Cristian Pîrvulescu
„Prin deciziile din decembrie ale Curții Constituționale, care deveneau obligatorii pentru BEC, se cerea BEC nu numai să evalueze formal, din punctul de vedere al documentelor depuse, dar și din punct de vedere al principiilor constituționale o candidatură”, afirmă decanul Facultății de Știința Politice a SNSPA.
„Or, candidatura domnului Georgescu, și asta era o evidență încă din decembrie, nu corespundea din punct de vedere constituțional.”
„Ca urmare, este cât se poate de democratic să se respecte regulile, ceea ce dl. Georgescu nu a făcut”, mai declară profesorul Cristian Pîrvulescu.
Ce au păzit instituțiile statului?
Pe de altă parte, se mai ridică întrebarea cum de instituțiile statului nu au intrat în acțiune decât ulterior anulării alegerilor. Ce au păzit, dacă au păzit ceva?
De la anularea alegerilor și până acum, în jurul lui Călin Georgescu s-a strâns o plasă de acuzații care de care mai grave, are dosar penal și se află sub control judiciar, oameni din anturajul său au fost arestați, iar doi dintre membrii unei grupări numite „Vlad Țepeș” au fost arestați pentru trădare.
Alții au fost reținuți, iar doi diplomați ai Ambasadei Rusiei la București - atașatul militar, aero și naval și adjunctul acestuia - au fost expulzați din România.
Probele procurorilor în privința organizației Comandamentul „Vlad Țepeș” le-au putut părea multora butaforice - un general de 101 ani care voia să schimbe numele țării în Geția, care urma să fie condusă de un sfat al bătrânilor și să scoată țara din NATO și UE. Aici se întâlnea cu ideile lui Călin Georgescu.
Ancheta care îl privește direct pe candidatul extremist a demarat greu. În plus, mercenarul Horațiu Potra, un fel de bodyguard care l-ar fi sponsorizat pe Georgescu cu bani și mașini, și pe care institițiile ar fi trebuit să-l aibă în vizor de mult, a plecat din țară și acum își îndemnă grupul să meargă la București înarmat cu bâte și furci pentru a opri „lovitura de stat globalistă”.
Întrebările unei părți a opiniei publice sunt justificate: dacă Georgescu și persoane din anturajul său plănuiau încă de anul trecut să atace ordinea constituțională și să dea o lovitură de stat, dacă au fost folosiți bani rusești în manipularea populației și agenți ruși pentru întreaga operație, unde au fost instituțiile ale României?
De ce nu au dezvăluit mai devreme ce se întâmplă ca să nu se ajungă în situația în care un candidat cu profilul lui Călin Georgescu să ajungă în finala cursei prezidențiale?
Dacă justiția și-ar fi făcut treaba la timp, Georgescu nu devenea candidat și autoritățile electorale nu ar fi fost nevoite nici să anuleze alegerile, nici să-l scoată din cursă, ceea ce pe fond încalcă regulile democratice, spune pentru Europa Liberă analistul Ovidiu Voicu.
Tot ce s-a întâmplat este un eșec sistemic al statului.Ovidiu Voicu, analist politic
„Biroul Electoral Central, Curtea Constituțională și structurile statului au încercat să găsească o soluție pentru a corecta erorile pe care le-au făcut. E clar că și-au recunoscut indirect neputința. Mai ales instituții din zona de intelligence care nu au putut să prevină situația gravă în care ne aflăm”, mai afirmă analistul.
Politicienii, preocupați de violențe
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a susținut că „cel mai bine pentru democraţia românească ar fi fost ca domnul Călin Georgescu să fie bătut la vot, eventual, şi acest curent pe care îl reprezintă, un curent fără fundament în persoana dumnealui, din punctul meu de vedere, să fie dovedit inactual de către oameni la vot”, a spus Lucian Romașcanu, potrivit News.ro.
Alți lideri PSD, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, nu au avut însă nicio reacție la decizia BEC.
Cât privește PNL, liderii acestuia au reacționat în general față de violențele de la BEC și Centrul Vechi al Capitalei.
Cu excepția partidelor suveraniste, doar pentru USR era limpede ca „un candidat prorus, care a făcut campanie electorală dincolo de lege” să fie invalidat. Ceea ce contestă USR, al cărui reprezentant în BEC a votat împotriva invalidării lui Georgescu, este modalitatea prin care aceasta s-a făcut.
„Astfel de decizii trebuie să fie excepționale, România are nevoie de alte mecanisme de apărare a democrației, care să poată fi folosite în mod uzual. Invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu nu este doar un gest juridic, ci și un semnal de alarmă că democrația noastră este vulnerabilă și expusă infiltrării extremismului, izolaționismului”, spune USR într-un comunicat de presă.
În același timp, analiștii consultați de Europa Liberă susțin că există riscul ca violențele să continue, iar susținătorii activi ai extremismului să devină tot mai nervoși și să dea curs îndemnurilor de a protesta.
Nervozitatea poate fi accentuată în următoarele zile și de faptul că nu este clar cine va prelua ștafeta de la Călin Georgescu, sau dacă o va prelua cineva și dacă nu cumva zona suveranistă va rămâne fără candidat la prezidențiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
