Actualizare 21:45 - Rusia a bombardat infrastructura energetică din Ucraina
La doar câteva ore după ce Vladimir Putin i-a spus lui Donald Trump că va opri atacurile asupra centralelor, forțele rusești au atacat infrastructura energetică din Slaviansk, un oraș de 100.000 de locuitori din regiunea Donețk, potrivit relatărilor locale, lăsând o parte a orașului fără electricitate, transmite The Telegraph.
Actualizare 20:00 - Zelenski: Ucraina sprijină armistițiul energetic, dar vrea mai multe detalii
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina va sprijini propunerea SUA de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, dar a spus că speră să vorbească cu Donald Trump despre discuțiile sale cu Vladimir Putin.
„Cred că va fi corect să avem o conversație cu președintele Trump și vom ști în detaliu ce le-au oferit rușii americanilor sau ce le-au oferit americanii rușilor”, a spus Zelenski.
„Ucraina va sprijini orice propunere care duce la o pace stabilă și justă”, a adăugat el.
Actualizare 19:47 - Kremlinul: Încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev (s.n.)
„Liderii au continuat un schimb de opinii detaliat și sincer asupra situației din jurul Ucrainei. Vladimir Putin și-a exprimat recunoștința față de Donald Trump pentru dorința sa de a contribui la atingerea obiectivului nobil de a pune capăt ostilităților și pierderilor umane.
După ce și-a confirmat angajamentul fundamental pentru o soluționare pașnică a conflictului, președintele rus și-a declarat disponibilitatea de a lucra împreună cu partenerii săi americani pentru a explora în detaliu posibilele modalități de a ajunge la o soluționare care să fie cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung. Și, desigur, luată în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele fundamentale ale crizei, interesele legitime ale Rusiei în domeniul securității.
În contextul inițiativei președintelui SUA de a introduce o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte semnificative privind asigurarea controlului efectiv asupra unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de luptă a frontului, necesitatea opririi mobilizării forțate în Ucraina și a reînarmării Forțelor Armate ucrainene. Au fost de asemenea remarcate riscuri grave asociate cu incapacitatea de a negocia a regimului de la Kiev, care a sabotat și a încălcat în mod repetat acordurile la care s-a ajuns. Se atrage atenția asupra crimelor teroriste barbare comise de militanții ucraineni împotriva populației civile din regiunea Kursk (s.n.).
S-a subliniat că condiția cheie pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru a lucra la soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice ar trebui să fie încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații către Kiev (s.n.)
În legătură cu recentul apel al lui Donald Trump de a cruța viețile militarilor ucraineni înconjurați în regiunea Kursk, Vladimir Putin a confirmat că partea rusă este pregătită să se lase ghidată de considerente umanitare și, în cazul predării acestora, garantează viețile și tratamentul decent al soldaților Forțelor Armate ucrainene, în conformitate cu legile rusești și cu dreptul internațional.
În timpul conversației, Donald Trump a înaintat o propunere ca părțile în conflict să se abțină reciproc de la atacuri asupra centralelor de infrastructură energetică timp de 30 de zile. Vladimir Putin a răspuns pozitiv acestei inițiative și a dat imediat armatei ruse comanda corespunzătoare (până acum, Rusia a negat că ar ataca infrastructura energetică a Ucrainei și ținte civile - n.r.).
Președintele Rusiei a răspuns, de asemenea, în mod constructiv ideii lui Donald Trump de a implementa o cunoscută inițiativă privind siguranța transporturilor maritime în Marea Neagră. S-a convenit să se înceapă negocierile pentru a elabora în continuare detaliile specifice ale unui astfel de acord.
Vladimir Putin a transmis că pe 19 martie va avea loc un schimb de prizonieri între părțile rusă și ucraineană – 175 pentru 175 de persoane. În plus, ca un gest de bunăvoință, vor fi transferați 23 de militari ucraineni răniți grav, care fac tratament în instituțiile medicale rusești.
Liderii și-au confirmat intenția de a continua eforturile de a ajunge la o reglementare ucraineană în mod bilateral, inclusiv ținând cont de propunerile sus-menționate ale președintelui SUA. În acest scop, se creează grupuri de experți ruși și americani.
Vladimir Putin și Donald Trump au atins și alte probleme de pe agenda internațională, inclusiv situația din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii. Se vor depune eforturi comune pentru stabilizarea situației în zonele de criză și stabilirea cooperării pe probleme de neproliferare nucleară și securitate globală. Aceasta, la rândul său, va contribui la îmbunătățirea atmosferei generale a relațiilor ruso-americane. Unul dintre exemplele pozitive este votul unanim de la ONU asupra rezoluției privind conflictul din Ucraina.
S-a exprimat interesul reciproc pentru normalizarea relațiilor bilaterale, în lumina responsabilității speciale a Rusiei și a Statelor Unite pentru asigurarea securității și stabilității în lume. În acest context, au fost luate în considerare o gamă largă de domenii în care țările noastre ar putea stabili cooperarea. Au fost discutate o serie de idei care se îndreaptă către dezvoltarea unei cooperări reciproc avantajoase în sectorul economiei și al energiei.
Donald Trump a susținut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în SUA și Rusia între jucători ruși și americani care joacă în NHL și KHL.
Președinții au convenit să rămână în contact cu privire la toate problemele ridicate.”
Actualizare 19:37 - Declarația președintelui Trump:
„Astăzi, președintele Trump și președintele Putin au vorbit despre nevoia de pace și de încetare a focului în războiul din Ucraina. Ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. De asemenea, au subliniat necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre Statele Unite și Rusia. Sângele și averile pe care atât Ucraina, cât și Rusia le-au cheltuit în acest război ar fi mai bine cheltuite pentru nevoile poporului lor.
Acest conflict nu ar fi trebuit să înceapă niciodată și ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă cu eforturi de pace sincere și de bună credință. Liderii au convenit că mișcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei și infrastructurii, precum și cu negocieri tehnice privind punerea în aplicare a unei încetări a focului maritim în Marea Neagră, încetarea deplină a focului și pace permanentă. Aceste negocieri vor începe imediat în Orientul Mijlociu.
Liderii au vorbit în linii mari despre Orientul Mijlociu ca o regiune de cooperare potențială pentru a preveni viitoarele conflicte. Ei au discutat în continuare despre necesitatea de a opri proliferarea armelor strategice și vor colabora cu alții pentru a asigura o aplicare cât mai largă posibilă. Cei doi lideri au împărtășit opinia că Iranul nu ar trebui să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul.
Cei doi lideri au fost de acord că un viitor cu o relație bilaterală îmbunătățită între Statele Unite și Rusia are un avantaj uriaș. Aceasta include acorduri economice enorme și stabilitate geopolitică atunci când pacea a fost obținută.”
La două ore de la discuție, Donald Trump a făcut și o postare pe rețeaua sa de socializare în care a scris că a avut o conversație „foarte bună și productivă” cu președintele Putin și că au „convenit asupra unei încetări imediate a focului pentru întreaga energie și infrastructură, înțelegând că vom lucra rapid pentru a avea o încetare completă a focului și, în cele din urmă, la sfârșitul acestui război foarte oribil dintre Rusia și Ucraina”.
El a reluat aserțiunea că războiul nu ar fi început dacă ar fi fost el președinte, dar nu a spus nimic despre condițiile puse de Putin. În comunicatul dat de Kremlin după discuția lui Putin cu omologul său american se vorbește despre „condiția cheie” pusă de Putin „pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru a lucra la soluționarea acestuia prin mijloace politice și diplomatice” și anume „încetarea completă a ajutorului militar străin și furnizarea de informații către Kiev”.
În schimb, spune Trump, „au fost discutate multe elemente ale unui Contract pentru Pace, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși, iar atât președintele Putin, cât și președintele Zelenski ar dori să se încheie”.
„Acest proces este acum în plină vigoare și efect și, sperăm, de dragul Umanității, vom duce treaba la bun sfârșit!”, a conchis Trump.
Actualizare 19:28 - Casa Albă confirmă că cei doi lideri au convenit ca armistițiul să înceapă cu o încetare a focului asupra infrastructurii energetice pentru 30 de zile.
Actualizare 19:22 - Au răsunat explozii și au sunat sirenele de raid aerian deasupra capitalei ucrainene, marți seară, după ce Vladimir Putin a ordonat oprirea de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Autoritățile de la Kiev au cerut locuitorilor capitalei să se adăpostească în adăposturi, invocând amenințarea unui atac aerian rusesc, în timp ce exploziile răsună peste oraș.
Actualizare 19:00 - Rusia și Ucraina vor schimba 175 de prizonieri de război, spune Kremlinul, citat de Reuters.
De asemenea, Rusia va preda Kievului 23 de militari ucraineni grav răniți, transmite agenția rusă de stat.
Cei doi lideri ar fi convenit să „înființeze grupuri de experți” pe acest subiect și ar fi discutat și despre Orientul Mijlociu și despre energie.
Putin ar fi dispus să oprească 30 de zile atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, transmite Kremlinul.
Actualizare 18:30 - Apelul telefonic s-a încheiat după o oră și jumătate, transmit NBC și agenția rusă de stat TASS, care-l citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Apelul telefonic cu mize mari dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin are loc după ce Casa Albă a făcut demersuri pentru un acord temporar de încetare a focului în perspectiva opririi războiului dus de Rusia în Ucraina, pe care a invadat-o pe 24 februarie 2022.
„Convorbirea telefonică decurge bine, este încă în desfășurare”, a scris pe X, în jurul orei 17:00 (ora României) adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Dan Scavino.
Testul cheie
Apelul este și un test cheie pentru a vedea dacă Trump, care a repetat în mare măsură punctul de vedere al lui Putin despre război de la convorbirea lor de luna trecută, își poate îndeplini promisiunea de a pune capăt războiului și dacă prietenia sa față de Rusia a dat roade.
O prioritate a acestei discuții telefonice, au declarat pentru CNN surse familiare cu discuțiile, este obținerea unui acord privind concesiile pe care Rusia dorește să le facă – inclusiv dacă este dispusă să retragă forțele de pe teritoriul pe care l-a ocupat în ultimii trei ani de la invadarea Ucrainei.
Chiar Trump a făcut această sugestie în timp ce vorbea cu reporterii la bordul Air Force One duminică, spunând că negociatorii americani au discutat despre „împărțirea anumitor active”.
„Vom vorbi despre pământ, o mulțime de teritoriu este foarte diferit decât era înainte de război, așa cum știți, vom vorbi despre centrale electrice, aceasta este o mare întrebare”, a spus Trump.
Kremlinul a spus că Putin s-a pregătit pentru discuția cu Trump, punându-și personalul să rezolve punctele cheie de discuție cu privire la poziția Rusiei.
Înainte de discuția telefonică cu Donald Trump, „[Putin] a vorbit cu o cameră plină de oligarhi”, scrie pe X corespondentul Financial Times, Maxx Seddon.
Vladimir Putin a încheiat o întâlnire cu mediul de afaceri, care „a mers bine”, a scris pe X, la scurt timp, purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov. El a adăugat că președintele a părăsit congresul RSPP și se presupune că s-a îndreptat spre discuția telefonică cu omologul său american.
Negocierile pentru încheierea războiului au început după ce Trump și Putin au avut luna trecută o discuție telefonică, reluând comunicarea după o lungă perioadă de tăcere între Casa Albă și Kremlin.
De atunci, președintele american a avut o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Biroul Oval, pe 28 februarie, care s-a încheiat cu Trump și vicepreședintele JD Vance strigând la Zelenski și cerând delegației ucrainene să părăsească Casa Albă. La scurt timp, SUA au întrerupt asistența militară pentru Ucraina și partajarea informațiilor.
Săptămâni de negocieri intense între înalți oficiali americani – conduși de trimisul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz – și oficiali de vârf ucraineni și ruși au dus la anunțul unei propuneri de încetare a focului condusă de SUA.
După ce Zelenski a spus săptămâna trecută că țara sa a acceptat propunerea SUA, de încetare temporară a focului, Trump a spus că „Rusia deține toate cărțile”.
Posibilă întâlnire personală între Trump și Putin
Eforturile de a aduce Rusia mai aproape de un acord s-au intensificat odată cu vizita lui Witkoff la Moscova, de joi, când s-a întâlnit direct cu Putin timp de câteva ore. Witkoff a declarat apoi că întâlnirea cu Putin – a doua sa întâlnire cu președintele rus din acest an – a fost „pozitivă” și că cele două părți au „redus diferențele dintre ele”.
Putin crede „din punct de vedere filozofic într-un armistițiu”, a susținut Witkoff, după ce liderul rus a formulat numeroase rezerve pe care le avea.
Witkoff a zburat ulterior în Florida pentru a-l informa pe Trump despre discuții, iar președintele american și-a îndrumat echipa să înceapă pregătirile pentru un apel telefonic cu Putin.
În weekend, secretarul de stat Marco Rubio a vorbit cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
„Suntem pe linia de 10 metri a păcii”, a declarat luni reporterilor Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, adăugând că SUA „nu au fost niciodată mai aproape de un acord de pace decât suntem în acest moment”.
Un oficial de la Casa Albă a reluat acest mesaj într-o discuție cu CNN, susținând că în urmă cu doar o săptămână erau „la sute de mile distanță, acum suntem la câteva sute de metri distanță”.
Oficialul a descris apelul telefonic Trump-Putin de marți ca „următorul pas natural” în negocieri.
Posibilitatea unei întâlniri personale între Trump și Putin, despre care Trump a spus luna trecută că s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat, este probabil să apară în timpul conversației lor, a adăugat oficialul.
Trump și echipa sa au susținut în mod repetat că luptele trebuie să înceteze înainte de a putea trece la problemele mult mai complicate care trebuie rezolvate într-un acord de pace pe termen lung, cum ar fi trasarea liniilor teritoriale și negocierea sprijinului de securitate pentru Ucraina.
Dar Putin și-a împărtășit public scepticismul față de propunerea SUA, președintele rus afirmând săptămâna trecută că Ucraina trebuie să fie de acord cu anumite concesii, cum ar fi oprirea mobilizării și a oricărei pregătiri a trupelor sale și că alte națiuni trebuie să înceteze să furnizeze arme Kievului în timpul încetării focului.
Unul dintre negociatorii săi de top, Iurii Ușakov, a respins ideea de încetare a focului, avansată de americani, spunând că nu ar fi „nimic mai mult decât un răgaz temporar pentru armata ucraineană”. Întrebat despre rezervele părții ruse, Rubio a spus vineri: „Nu vom lua deciziile noastre de politică externă pe baza a ceea ce spune un lider într-o conferință de presă”.
„Acest lucru se va desfășura așa cum se desfășoară în mod tradițional și normal lucrurile de această natură și calibru”, a adăugat el, „și asta cu liderii țărilor implicate vorbind, nu în fața camerelor de filmat, nu în fața presei, ci în aceste negocieri care au loc”.
Ce se negociază
Înalți oficiali americani au susținut în mod repetat că încetarea permanentă a focului nu se poate face fără concesii de ambele părți dar sunt reținuți în a discuta public despre aceste detalii.
După întâlnirea cu rușii la Riad luna trecută, Waltz a spus: „Realitatea practică este că va exista o discuție despre teritoriu”. Întrebat de CNN dacă ar fi acceptabil ca Rusia să-și păstreze teritoriul pe care l-a anexat din 2022, Waltz a spus că este ceva „de discutat”.
Rubio, înainte de o întâlnire cu ucrainenii de săptămâna trecută, a spus că sunt în „modul de ascultare” și „nu vor sta într-o cameră trasând linii pe o hartă”, dar a vrut să „obțină o idee generală” despre posibilele concesii.
Într-un interviu de duminică, Waltz a fost întrebat dacă Rusia ar putea primi Donbasul, pe lângă Crimeea, două regiuni ucrainene pe care le-a ocupat.
„Vom alunga fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, inclusiv Crimeea” a spus el pentru ABC News. „Putem vorbi despre ce este bine și ce este rău și trebuie să vorbim și despre realitatea situației de pe teren. Și asta facem prin diplomație, prin diplomație de transfer, prin discuții de proximitate”, a spus el.
De asemenea, probabil alt punct de discuție va fi centrala de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, aflată în sud-estul Ucrainei, preluată sub control rusesc la câteva zile de la invazie. Ucraina a cerut în repetate rânduri ca aceasta să-i fie redată, argumentând că menținerea ei în mâinile Rusiei riscă să ducă la un dezastru radiologic. Zaporojie nu a mai furnizat Ucrainei energie de când a fost preluată de Moscova.
O altă problemă pe care oficialii americani o consideră esențială pentru un acord final este accesul la porturile de la Marea Neagră.
Rusia a vizat porturile Ucrainei, în timp ce Ucraina a depus eforturi pentru a respinge forțele navale rusești cu sediul în portul Sevastopol din Crimeea.
Una dintre nemulțumirile inițiale ale Kremlinului, prin care și-a justificat invazia din 24 februarie 2022, continuă să fie apartenența Ucrainei la NATO.
Pe 14 martie, Putin a spus că orice acord ar trebui să ducă la pace pe termen lung care să abordeze motivele „fundamentale” ale războiului, posibilă referire la extinderea NATO și la evoluțiile ulterioare din zonă, invocate de Putin în justificarea invaziei pe motiv că ar fi pus în pericol securitatea Rusiei.
În declarațiile publicate pe 17 martie, adjunctul ministrului rus de externe, Alexandr Grușco, a declarat pentru cotidianul rus Izvestia că „vom cere ca garanțiile de securitate fermă să facă parte din acest acord”.
„O parte din aceste garanții ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei, refuzul țărilor NATO de a o accepta în alianță”, a spus el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat adesea că, pentru ca Kievul să accepte orice acord de pace, acesta trebuie să vină cu garanții de securitate pentru Ucraina din partea partenerilor săi occidentali, inclusiv eventuala aderare la NATO.
„Am insistat [pentru aderarea Ucrainei la] NATO, dar știți care au fost răspunsurile”, a spus el în februarie, sugerând obstrucționarea căii de aderare la alianța nord-atlantică.
Pe 16 martie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat într-un interviu acordat CBS că un acord de pace final „ar implica multă muncă grea, concesii atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei”, adăugând că ar fi dificil chiar să înceapă astfel de discuții „atât timp cât se împușcă unul pe celălalt”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
