După ce Statele Unite și-au exprimat dorința ca europenii să devină garanți pentru propia lor securitate, iar Administrația Trump a demarat discuții pentru o încetare cât mai rapidă a focului între Rusia și Ucraina, marile puteri de pe continent s-au pus pe treabă.
Marea Britanie și Franța au preluat inițiativa și au întocmit un plan de ajutorare a Ucrainei, care acum s-ar afla într-o „fază operațională”, pentru a menține în vigoare un eventual acord de pace.
Îngrijorate de eventuale concesii făcute Rusiei, țările europene au participat la discuții, însă, dintre marile puteri, doar Parisul și Londra au anunțat până acum că sunt dispuse să participe cu militari într-o forță internațională de descurajare a unei eventuale noi agresiuni a Rusiei.
Danemarca, Suedia și Lituania au declarat, de asemenea, că ar fi dispuse să contribuie cu forțe, sub o formă sau alta, la orice operațiune de menținere a păcii convenită în Ucraina, inclusiv la eventuala desfășurare de trupe.
Un alt grup – printre care se numără Irlanda, Luxemburg ori Belgia – nu exclud participarea la o forță de menținere a păcii, în funcție de regulile de angajament convenite și de temeiul juridic al acesteia, scrie Financial Times.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat zilele acestea că scopul discuțiilor este de a transforma „conceptul politic în planuri militare” ce pot fi puse în aplicare pe teren.
„Nu știm dacă va exista un acord – sper cu siguranță că va exista – dar dacă va exista un acord, este foarte important să putem acționa imediat”, a menționat Starmer, făcând aluzie la respingerea unei încetări complete a luptelor de către Moscova.
De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron ar analiza posibilitatea înființării unei misiuni de menținere a păcii condusă de Organizația Națiunilor Unite pentru a proteja Ucraina în cazul unui eventual acord de pace.
Aproximativ 30 de țări, printre care Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, au participat la discuții la Paris și în Londra, în formatul unei așa-numitei „Coalition of the willing”.
Pe de altă parte, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii coaliției care sprijină Kievul se vor întâlni din nou săptămâna viitoare, sperând să finalizeze planurile pentru a asigura un armistițiu potențial în războiul Ucrainei cu Rusia.
Câteva idei concrete
O parte dintre concluziile întâlnirilor încep acum să fie cunoscute. Potrivit Bloomberg, țările participante s-au oferit să contribuie cu trupe, aeronave, nave militare, informații sau finanțare la forța de menținere a păcii.
Planurile ar prevede ca trupe britanice și franceze să fie prezente în marile orașe, în porturi și în punctele cu infrastructură cheie din Ucraina.
Ar urma ca baze aeriene şi unităţile terestre suplimentare să aibă sediul în Polonia şi România, iar în Marea Neagră să fie desfășurate nave de patrulare şi vânătoare de mine.
România nu va trimite militari în Ucraina, după cum au convenit președintele interimar Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu, într-o discuție de zilele trecute cu privire la agenda Consiliului European din 20-21 martie de la Bruxelles.
„România îşi va reitera poziţia de a nu trimite trupe în Ucraina”, a spus Ciolacu, în timp ce Bolojan a afirmat că „trebuie să ne asigurăm că angajamentele sunt respectate şi că România îşi păstrează credibilitatea”.
Atât liderii politici, cât și cei militari de la București sunt însă de acord că România, la fel ca celelalte state europene, trebuie să facă mai mult pentru apărare.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a transmis la rândul său că România este contientă de faptul că „securitatea Europei este intrinsec legată de securitatea Ucrainei”.
„Armata României va continua să sprijine țara vecină, cu precădere din punct de vedere logistic și al instruirii, va continua să se ralieze eforturilor europene depuse în acest sens. În același timp, vom continua să investim în consolidarea capacităților de apărare ale țării noastre”, a mai spus generalul Vlad, la Forumul de Apărare și Strategie de la Paris, organizat pe 11-13 martie.
Nu este clar deocamdată dacă Statele Unite vor participa și cu ce anume la planurile europenilor, însă Londra și Parisul fac presiuni asupra Casei Albe să ofere informații militare.
Într-o conferință de presă susținută sâmbătă, premierul britanic a continuat să insiste asupra faptului că, pentru a funcționa, planul ar avea nevoie de o garanție de securitate din partea Statelor Unite.
„Am fost clar că trebuie să fie făcut împreună cu Statele Unite. Poziția privind realizarea acestui lucru în colaborare cu Statele Unite nu s-a schimbat”, a subliniat Keir Starmer.
Odată cu preluarea celui de-al doilea mandat, președintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra Ucrainei să accepte o încetare a focului – sprijinul militar și cel al informațiilor militare fiind chiar suspendat pentru câteva zile.
În ceea ce privește Moscova, Trump a avut discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, iar oficiali americani s-au întâlnit în Arabia Saudită cu o delegația rusă, apoi cu una ucraineană.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
