„Vreau să le mulțumesc bucureștenilor foarte-foarte mult, că au avut încredere în mine și m-au votat”, spunea cu multă emoție în glas Ciprian Ciucu, duminică seara, imediat după afișarea exit-poll-urilor la alegerile pentru Primăria Capitalei.
„Este vorba de un vot în jur de 30% (36,16% după încheierea numărătorii în secții, n.r.), acest vot nu-ți oferă suficientă legitimitate, nu-ți oferă suficientă autoritate”, continua noul primar general al Bucureștiului.
„Va trebui să muncesc foarte mult să le demonstrez și celor care nu m-au votat că merit, până la urmă, să fiu primarul Bucureștiului.”
Deși diferența dintre Ciprian Ciucu și locul al doilea s-a dovedit a fi în cele din urmă de peste 13%, primarul ales își punea problema „legitimității și a autorității”.
„Astăzi (duminică, 7 decembrie, n.r.) au fost motivate doar electoratele partidelor”, explica pe treptele PSD, cu o oră mai devreme, fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
Prezența la vot la care se referea a fost de 32,7%.
„Bucureștenii care au absentat, probabil nu au încredere, așteaptă ca viitorul primar ales în 2028 să aibă legitimitatea votului corect al bucureșteanului”, a mai spus Piedone într-un discurs menit să amortizeze eșecul candidatului PSD, Daniel Băluță, pe care-l susținuse.
„Prezența mică la aceste alegeri trebuie să pună toată clasa politică pe gânduri” susținea și Dominic Fritz, președintele USR, luni dimineață.
„Nu cred că este doar un fenomen punctual de oboseală electorală, chit că au fost multe alegeri în ultimul an. Cred că ne spune multe despre starea democrației și asta este un pericol pentru noi toți”, mai spunea liderul USR.
„Democrația nu poate supraviețui dacă există o majoritate care nu participă în ea și, de aceea, inclusiv pentru partidul pe care îl conduc, întrebarea este cum reușim să recâștigăm încrederea acestor oameni care nici nu mai merg la alegeri, pentru că nu mai cred că prin votul lor se poate schimba ceva. Această provocare va fi o prioritate pentru USR”, continua Fritz.
Din 1.803.728 alegători înscriși pe listele electorale din București, s-au prezentat la vot 589.918 (32,71%).
Pentru Ciprian Ciucu au votat 211.562 (36,17%).
Matematic, doar un bucureștean din opt (12% dintre cei cu drept de vot) l-a ales direct. Restul au avut altă opțiune ori nu a mers la vot.
La 100 km nord-est de București, în sediul PSD Buzău este sărbătoare: Marcel Ciolacu, candidatul partidului la președinția Consiliului Județului, a obținut prima poziție cu 52%.
„Îmi doresc să vină cât mai mulți buzoieni la vot, pentru că doar așa apărăm democrația, indiferent cu cine votează”, declara el în cursul zilei, la ieșirea de la urne.
Din cei 362.410 alegători de pe liste, s-au prezentat doar 87.638.
44.767 au pus ștampila pe Ciolacu, fost premier al României timp de aproape doi ani.
Matematic vorbind, tot 12% – adică un buzoian cu drept de vot din opt l-a ales direct. La fel ca în cazul lui Ciucu, restul au avut altă opțiune, ori s-au abținut.
Probleme de autoritate?
Faptul că un primar ori un președinte de consiliu județean are, în valoare absolută, o susținere direct exprimată atât de mică îi ridică probleme de autoritate în executarea mandatului sau este o falsă problemă?
„E clar că legitimitatea legală o au și Ciprian Ciucu, și Marcel Ciolacu. Au câștigat în conformitate cu legea electorală, însă democratic ar fi trebuit să aibă suportul majorității electoratului”, este de părere politologul Gheorghe Ilie Fârte, conferenţiar universitar la Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării şi Relaţii Publice, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi.
În opinia sa, când câștigi atât de puține voturi, nu simți acel val democratic de susținere populară.
„Principala obligație a politicienilor este să ofere alternative politice suficient de atractive pentru a mobiliza electoratul.”
„Dacă activele politice împreună nu reușesc să mobilizeze la vot măcar jumătate din electorat, înseamnă că trebuie să facă niște schimbări dramatice în rândurile sale. Poate trebuie scăzut și pragul electoral pentru a găsi noi formule politice. E nevoie de noi formule politice pentru mobilizarea electoratului”, susține Fârte.
„Regulile democrației presupun un învingător și un învins. Dacă din două milioane de bucureșteni ieșeau doar trei la vot și doi îl votau pe Ciprian Ciucu, el avea legitimitate totală să conducă acest oraș”, spune jurnalistul Sebastian Zachmann, redactor-șef al cotidianul.ro.
„Sigur, cu cât un primar sau un politician primește mai multe voturi, cu atât este mai mai legitim. Dar nu putem să spunem că prezența mică la vot îi aduce o ilegitimitate actualului primar general”, a mai spus jurnalistul.
Acesta arată că marea provocare a lui Ciucu este să lucreze cu actualul Consiliu General al Capitalei, votat anul trecut.
Dintre cei 55 de consilieri generali, USR are 13, PSD – tot 13, PNL – 7, PUSL – 6, PMP și AUR – câte 5, REPER – 4 iar Forța Dreptei – 2.
„La fel cum în Parlamentul României nu se poate guverna fără PSD, nici în Consiliul General nu se poate guverna fără PSD”, subliniază Zachmann.
„Sigur, dacă nu cumva îi trece prin cap să ia AUR la guvernare, dar nu cred că își dorește acest lucru.”
„Prin urmare, Ciprian Ciucu, de acum înainte, trebuie să se asigure că are voturile necesare, să-și treacă proiectele. Aceasta este marea provocare pentru Ciprian Ciucu, nu prezența la vot și nici legitimitatea de care a pomenit duminică seara”, concluzionează jurnalistul.
O posibilă alternativă de dinamizare electorală este propusă de Traian Băsescu, fost primar general al Bucureștiului și președinte al României.
„Dacă vrem, la alegerile într-un singur tur putem impune o marjă: să aibă, de exemplu, cel puțin 30% dacă nu, se repetă alegerile, dar nu cred că este o soluție”, a declarat Băsescu pentru Digi24.
Până în 2012, alegerile locale s-au desfăşurat în două tururi de scrutin.
La nivel național, cea mai ridicată prezenţă la vot în al doilea tur s-a înregistrat la alegerile din 1996 (54,7%), în timp ce participarea cea mai scăzută s-a înregistrat în 2000 (46,93%).
La scrutinul local din 2012, prezenţa la urne a fost, la nivel naţional, de 56,4% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale.
În 2016, prezenţa la vot la nivel naţional a fost de 48,4%, în 2020 a fost de 46% iar în 2024 abia a trecut de jumătate: 50,02%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
