Linkuri accesibilitate

Armata israeliană continuă să lovească Teheranul, pe 2 martie, în a treia zi de conflict cu Iranul.

LIVE Conflictul din Orient se extinde: Explozii în multe state din Golf. Israelul atacă Hezbollah. Trei avioane americane, prăbușite în Kuweit

Pe scurt

  • Armata israeliană le-a cerut locuitorilor din peste 50 de sate din Liban să se evacueze, după ce Hezbollah, susținut de Iran, a lansat rachete asupra Israelului.
  • Comandamentul Central al SUA a anunțat că trei militari americani au fost uciși în acțiune, iar alți cinci au fost „grav răniți”. Donald Trump avertizează că „probabil vor mai exista” victime americane.
  • Israelul promite să intensifice atacurile asupra Iranului, în timp ce Trump afirmă că campania militară a SUA ar putea dura săptămâni.
  • Prețurile globale ale petrolului au crescut la deschiderea piețelor din Asia, luni. Perturbările în transportul aerian continuă, cu spațiul aerian închis în întreaga regiune a Golfului.
  • Primele curse aeriene pentru repatrierea românilor blocați în Orientul Mijlociu au fost amânate.
09:21

35 de curse aeriene anulate la Aeroportul Henri Coandă din București

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) anunță că 35 de curse internaționale au fost anulate ca urmare a evenimentelor din Orientul Mijlociu.

Dintre acestea, 17 erau decolări și 18 erau aterizări rpgramate pe parcursul zilei de 2 martie 2026.

Cursele anuate aveau destinațiile sau urmau să plece spre București de la următoarele aeroporturi:

  • Ben Gurion – Israel
  • Dubai Intl – Emiratele Arabe Unite
  • Al Maktoum – Emiratele Arabe Unite
  • Ras Al Khaimah – Emiratele Arabe Unite
  • Hamad International Airport – Qatar
  • Doha International Airport – Qatar
  • Cairo Intl – Egipt
  • Queen Alia Intl – Iordania
09:35

Analiză: blocarea Strâmtorii Ormuz ar fi un șoc pentru economia globală

O posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz ar fi un șoc pentru economia globală, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Experții asociației spun că blocarea completă a Strâmtorii Ormuz nu ar fi doar o criză regională, ci un șoc sistemic pentru economia mondială. Capacitățile alternative pot acoperi doar o treime din flux, producția suplimentară ar dura mai multe luni să intre pe piață iar stocurile strategice pot doar atenua temporar impactul.

Strâmtoarea Ormuz reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte strategice ale economiei mondiale. Prin acest coridor tranzitează, în mod normal, aproximativ 20 milioane de barili de țiței și produse petroliere pe zi, echivalentul a aproape 20% din consumul global.

O navă militare navigează în Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală prin care trece o mare parte din petrolul și gazul mondial, pe 1 martie 2026.
O navă militare navigează în Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală prin care trece o mare parte din petrolul și gazul mondial, pe 1 martie 2026.

În lipsa unei rute maritime alternative, o blocare completă ar genera un deficit de 13,5 milioane barili/zi, adică circa 13% din producția mondială, arată analiza.

Țări precum Kuweit, Irak, Qatar sau Bahrain depind aproape integral de tranzitul prin Ormuz și nu dispun de rute alternative funcționale pentru export.

Creșterea rapidă a producției în alte regiuni (SUA, Canada, Brazilia) ar putea aduce, în cel mai optimist scenariu, 1–2 mb/zi în câteva luni — mult sub deficitul potențial. Pe termen foarte scurt, aportul suplimentar este aproape nesemnificativ.

Stocurile strategice globale, estimate la aproximativ 1,5 miliarde de barili, ar putea acoperi teoretic 111 zile de deficit. În practică însă, eliberarea lor este graduală, complicată și parțial limitată de capacitățile de transport și rafinare. Ele pot amortiza șocul, dar nu îl pot elimina dacă blocajul persistă.

Un deficit net de 7–12 mb/zi ar împinge prețul petrolului Brent în zona 100–120 dolari/baril sau chiar peste, în funcție de durata crizei. Spre comparație, arată analiza,Criza petrolieră din 1973, cunoscută și ca Primul șoc petrolier, a fost declanșată de embargoul OPEC asupra livrărilor de petrol către țări occidentale care susțineau Israelul în Războiul de Yom Kippur.​
Context istoric Prețul barilului a crescut de la 3 dolari la 12 dolari în câteva luni, provocând inflație globală și recesiune. Criza a durat până în martie 1974, accelerând căderi bursiere și schimbări în politica energetică occidentală.
a însemnat o reducere de 7% a ofertei globale și a dus la o triplare a prețurilor.

Impactul nu s-ar limita la piața energiei. Șocurile de ofertă la energie generează efecte în întreaga economie:

  • creșterea inflației;
  • majorarea costurilor logistice;
  • presiune pe dobânzi;
  • încetinire economică globală


11:36

Țările din Orientul Mijlociu vizate de atacuri iraniene

11:45

Mai multe aeronave militare americane s-au prăbușit în Kuweit. Echipajele au supraviețuit

Un avion de vânătoare se prăbușește în apropiere de baza militară americană din Al Jahra, Kuweit. 2 martie 2026.
Un avion de vânătoare se prăbușește în apropiere de baza militară americană din Al Jahra, Kuweit. 2 martie 2026.

Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că „mai multe” aeronave militare ale Statelor Unite s-au prăbușit luni, 2 martie 2026, precizând că toți membrii echipajelor au supraviețuit, scrie CNN.

Imaginile video geolocalizate arată un avion de vânătoare prăbușindu-se pe teritoriul Kuweitului și un pilot catapultându-se înainte de impact. Potrivit unei analize, aeronava ar fi un avion de luptă F-15.

Unul dintre clipuri surprinde avionul în flăcări, intrând în picaj, la mai puțin de 10 kilometri de baza americană Ali Al Salem.

Autoritățile kuweitiene au transmis că operațiunile de căutare și salvare au fost declanșate imediat, iar echipajele au fost evacuate și transportate la spital pentru evaluare medicală. Starea acestora este stabilă.

Cauza prăbușirilor nu este deocamdată cunoscută. Incidentele au loc pe fondul bombardamentelor intense din statele din Golf, în contextul extinderii conflictului cu Iranul. Deasupra zonei din jurul Ambasadei SUA din Kuweit a fost observat fum.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG