Un rucsac de urgență cu lucruri de strictă necesitate, apă pentru hidratare și hrană de supraviețuire sub formă de batoane proteice pentru cel puțin 48 de ore este obiectul pe care fiecare dintre noi ar trebui să îl aibă în casă, spune Ana Derumeaux, director executiv Crucea Roșie Sector 6, la #10Întrebări.
În pregătirea pentru situații de urgență sunt importante atât instruirea – printr-un curs de prim ajutor – cât și pregătirea psihologică.
Ana Derumeaux spune că educația pentru dezastre ar trebui să înceapă din școală, astfel încât copiii să știe unde să se adăpostească atunci când va fi cazul.
„Pregătirea dinainte te ajută ca, în momentul producerii unui «sinistru», să te pui în siguranță fără panică sau cu cât mai puține emoții care te-ar putea face să acționezi incorect și să sporești pericolul, în loc să te pui în siguranță”, spune Ana Derumeaux la #10Întrebări.
1. Europa Liberă: Ultimele date ale unui sondaj online realizat în februarie 2026 de Fundația Comunitară București arată că peste 70% dintre bucureșteni și locuitorii din împrejurimi se tem că un seism de peste 7 grade pe scara Richter, ca cel din 1977, ar putea avea loc în orice moment, dar numai 13% sunt pregătiți să se descurce. Cum se pot pregăti oamenii astfel încât să facă față în primele 72 de ore?
Ana Derumeaux: Este foarte important să se înscrie și să facă un curs de prim ajutor de bază. La fel de important este un curs de pregătire pentru situații de dezastre și urgențe.
Cursuri acreditate la nivel internațional, când vorbim de prim ajutor, sunt organizate de Crucea Roșie Română, în toate filialele din țară. Există și cursuri de pregătire pentru dezastre, pe module – cutremur, inundații, incendiu, căderi masive de zăpadă – adică toate situațiile care pot pune în pericol sănătatea sau viața oamenilor. Cum te poți pregăti? Pregătindu-te, adică făcând un curs.
Dacă nu urmezi un astfel de curs, există resurse online și poți să fii autodidact, în sensul în care să îți iei informații din surse sigure, cum ar fi site-ul Crucii Roșii sau al Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Insist pe participarea fizică la un curs de prim ajutor, pentru că nu este același lucru să faci resuscitare, să pui mâna pe manechin și să înveți de la un formator sau instructor, față de a vedea pe YouTube un filmuleț și să ți se pară că deja te pricepi să folosești defibrilatorul sau să faci corect manevra Heimlich – astfel încât să poți salva viața unui om, nu să-i faci rău. E bine să îți iei informațiile dintr-o sursă certificată, sigură, credibilă.
2. Europa Liberă: La nivel european, patru din zece europeni se consideră bine pregătiţi pentru dezastre sau situaţii de urgenţă, potrivit unui Eurobarometru de anul trecut. România nu se află printre cele mai pregătite țări – se află la același nivel cu media europeană în ceea ce privește percepția populației asupra pregătirii pentru dezastre. E asta o chestiune de percepție? Sau cine ar trebui să îi pregătească pe români?
Ana Derumeaux: E o chestiune de educație, care ar trebui să înceapă din școli. La nivel european se vede foarte mult asta în țările nordice, dar și în Europa Centrală: din școală se fac simulări, iar periodic copiii învață tocmai ca să știe să reacționeze corect, să nu intre în panică și să urmeze instrucțiunile corecte.
Educația, dacă e făcută de la grădiniță, ajută foarte mult. La fel și pentru adulți: devine mult mai firesc să reacționezi corect, nu haotic, nu intrând în panică, nu exagerat, ci să acționezi sigur și să te protejezi pe tine și pe cei din jur.
Nu e neapărat o chestiune de percepție; e o chestiune de educație și de constanță. Lucrurile trebuie repetate. Primul ajutor nu e chiar ca mersul pe bicicletă: ai învățat odată și gata. Cunoștințele trebuie reîmprospătate, revalidate și actualizate periodic.
3. Europa Liberă: Cui cerem ajutorul prima dată după un dezastru – cutremur, inundație, incendiu etc.?
Ana Derumeaux: În primul rând, autorităților publice care intervin, în mod evident. Crucea Roșie este auxiliară autorităților publice, conform legii și statutului nostru de funcționare. Noi avem mandat să intervenim în sprijinul Inspectoratului pentru Situații de Urgență și în tot ce înseamnă ambulanțe.
Dar este foarte important ca, până la sosirea ajutorului, fiecare dintre noi să știe ce are de făcut, astfel încât să se protejeze și să nu se pună în pericol prin acțiuni care, în final, îi pot pune viața în pericol.
4. Europa Liberă: Una dintre regulile pregătirii în situații de urgență este să avem în casă un rucsac de urgență. Ce trebuie să conțină un rucsac de urgență pentru cutremur?
Ana Derumeaux: Există varianta în care, după o listă cu cele necesare în caz de dezastru, îți pui tu fiecare articol într-un loc accesibil din casă. Sau poți să îl achiziționezi gata făcut, cu certitudinea că, atunci când e vorba de apă sau hrană, rucsacii de urgență asamblați conțin, de exemplu, batoane foarte concentrate, care asigură pentru fiecare baton 2.600 de calorii.
Dacă într-o cutie cu batoane proteice, de dimensiunea unei cutii mari de napolitane, sunt cinci batoane, atunci ai asigurat necesarul de calorii pentru cinci zile. În plus, au un termen de valabilitate foarte mare. Sunt speciale pentru situații de urgență; nu sunt fabricate în România, dar sunt importate.
La fel și apa. Dacă apa în PET-uri expiră și trebuie înlocuită din timp în timp, în rucsacul de urgență se găsește apă ambalată în pliculețe din folie de aluminiu, cu un termen de valabilitate mult mai mare; este foarte purificată.
Tot în rucsac se găsesc și pastile de purificare pentru apa pe care o folosim – nu neapărat pentru hidratare, ci pentru cazul în care, după un cutremur, nu ar mai exista apă potabilă. Putem purifica apa cu ajutorul acestor pastile.
5. Europa Liberă: Cum ar trebui să pregătim vârstnicii în cazul unor situații de urgență, inclusiv cutremur?
Ana Derumeaux: La fel ca pe copii și pe adulți. E important să știe să acorde prim ajutor și să aibă puse deoparte, în rucsacul de urgență, în acest kit de supraviețuire, și medicamentele necesare în cazul unor boli cronice: un mic stoc pe care să aibă grijă să îl reîmprospăteze, să nu fie expirat.
La fel ca la copii, adolescenți și adulți, și vârstnicii trebuie să știe să acorde primul ajutor și să nu intre în panică.
6. Europa Liberă: Mulți români au animale de companie. Ce facem cu animalele de companie într-o situație de dezastru?
Ana Derumeaux: Și pentru animalele de companie trebuie păstrată în kitul de supraviețuire o cantitate mică de hrană și un necesar de apă.
Este important ca fiecare familie, fiecare om, să aibă un plan: un traseu stabilit și un punct de întâlnire, astfel încât să fie în siguranță în cazul în care telecomunicațiile nu mai funcționează, la un cutremur major sau o situație de urgență majoră. Apropiații trebuie să cunoască acest punct de întâlnire.
Pregătirea dinainte te ajută ca, în momentul producerii unui „sinistru”, să te pui în siguranță fără panică sau cu cât mai puține emoții care te-ar putea face să acționezi incorect și să sporești pericolul, în loc să te pui în siguranță.
7. Europa Liberă: Cum pregătești persoanele cu dizabilităţi?
Ana Derumeaux: În acest caz, apropiații, aparținătorii, persoanele de referință trebuie să se gândească la planul familiei și, când e vorba de provizii și medicamente, să le includă și pe cele necesare persoanelor dependente, care nu se pot deplasa sau au mobilitate redusă. Ceilalți trebuie să îi includă, de la caz la caz, în planul lor.
De exemplu, în cazul unui cutremur, aparținătorii trebuie dinainte să se asigure că mobila din casă este ancorată, că există căi de acces și că drumul spre ieșire nu este blocat cu mobilier.
Fiecare, acasă, ar trebui să își găsească un moment în care să își facă acest plan: să știe că bibliotecile sunt ancorate în pereți, că nu sunt puse obiecte grele la înălțime care pot să alunece și să cadă. Sunt lucruri care par simple și peste care se trece cu vederea, dar trebuie făcute acum, în eventualitatea în care mâine s-ar întâmpla un cutremur.
8. Europa Liberă: Vedem ce se întâmplă în Orientul Mijlociu – cum oamenii sunt prinși în țările de acolo și nu au cum pleca. E nevoie și în astfel de situații de o pregătire specială, astfel încât să nu luăm decizii care să ne pună viața în pericol?
Ana Derumeaux: Aici ne referim la modulul de prim ajutor psihologic din cadrul primului ajutor, pentru că primul ajutor nu înseamnă numai manevrele de resuscitare, manevra Heimlich sau defibrilarea; înseamnă inclusiv prim ajutor psihologic.
Iar asta contează foarte mult într-o situație de urgență, când oamenii nu își pierd cumpătul și, în primul rând, fiecare se asigură pe sine, ca apoi să poată oferi ajutor celorlalți.
9. Europa Liberă: Săptămâna aceasta are loc „Săptămâna Protecției Civile”. Miercuri trebuia să aibă loc un exercițiu de alarmare publică pentru verificarea funcționării sirenelor și a fost amânat din cauza luărilor de poziție publice și a contextului global. De ce sunt importante astfel de exerciții?
Ana Derumeaux: Faptul că se fac simulări și demonstrații publice ajută ca, în cazul producerii reale a unei situații de urgență sau a unui dezastru, lumea să știe să acționeze corect.
Panica apare tocmai atunci când nu există informația, când nu există educația, când fiecare face după ureche lucruri neverificate. Există măsuri pe care fiecare, cu condiția să se educe, le poate lua astfel încât să se pună în siguranță.
10. Europa Liberă: Țările nordice recomandă ca oamenii să fie pregătiți pentru o săptămână în caz de dezastru natural. În ce măsură poate fi pregătită populația din România pentru o săptămână?
Ana Derumeaux: Un dezastru apocaliptic, pe care nimeni nu și-l dorește, ar însemna distrugeri foarte mari și un timp foarte mare de recuperare.
Însă, măcar în primele 72 de ore, dacă fiecare familie, fiecare individ ar fi pregătit de azi – nu de săptămâna viitoare, ci de astăzi – trusa de prim ajutor, un kit de supraviețuire, și s-ar înscrie la un curs de prim ajutor, s-ar interesa despre ce presupune și care sunt pașii de urmat în situații de dezastru (informații care sunt inclusiv pe site-ul Crucii Roșii), ar fi mult mai bine.
Există instrucțiuni și pentru copii: o carte de colorat în care li se explică elevilor și profesorilor cum să prezinte o lecție astfel încât să nu inducă frică, ci să transmită cunoștințe corecte – iar copiii să poată acționa, să urmeze instrucțiunile și să facă pașii necesari pentru a se pune la adăpost fără panică.
În privința pregătirii pentru o săptămână de supraviețuire, depinde cât putem investi în aceste stocuri. Mie mi se pare mai importantă pregătirea: să știi ce pași sunt de urmat, să ai stabilit un plan al familiei, să știi punctul de întâlnire, să nu ai în trusa de urgență lucruri expirate – și nu neapărat cantitatea pentru 72 de ore sau pentru șapte zile, ci mai ales să știi ce ai de făcut.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
