MAE: 490 de români s-au întors în țară după ce au cerut asistență consulară
Dintre cetățenii români care și-au anunțat prezența și au solicitat asistență consulară s-au întors în țară 490 de persoane, anunță MAE. 318 cetățeni români s-au întors din Statul Israel cu zboruri de repatriere asistată, prin intermediul curselor charter angajate prin agențiile de voiaj (două curse TAROM).
Încă un grup de 174 de persoane, dintre care 172 de români și 2 cetățeni ai Republicii Moldova, a revenit în țară din Israel, prin intermediul unei curse aeriene operată de o companie privată, la solicitarea MAE. Patru români au revenit în țară din Regatul Hașemit al Iordaniei prin intermediul unui zbor de evacuare organizat de autoritățile din Republica Slovacia.
În acest moment, continuă discuțiile în vederea facilitării și a altor curse, cu sprijinul Hello Jets, pe aceeași rută, în funcție de nevoile identificate de AR Tel Aviv și CG Haifa. Aproximativ 60 de cetățeni au refuzat soluțiile propuse până acum.
În ceea ce-i privește pe românii din celelalte state afectate, pe 4 martie, România a activat Mecanismul european de protecție civilă (EUCPM) pentru organizarea unui zbor charter de evacuare pe ruta Muscat – București.
În paralel, a fost notificată în sistemul european de protecție civilă (CECIS cu sprijinul DSU) solicitarea RO pentru capacitatea aproximativ 5 zboruri (1000 de cetățeni), prin Mecanismul RescEU pentru zboruri pe ruta Dubai/Muscat – București/România.
Zborul activat prin EUCPM (Hi Ski Muscat) este planificat pentru data de 6 martie. Conform prevederilor Mecanismului european, 70% din capacitatea de zbor a aeronavei, reprezentând 126 locuri, sunt alocate cetățenilor români, iar 30%, reprezentând 54 de locuri, sunt alocate altor state membre UE – până la acest moment, erau ocupate aproximativ 53 locuri.
Pentru stabilirea listei de pasageri români, sunt avute în vedere condiții de prioritate: grupuri de copii fără părinți, femei gravide și cazuri medicale. Pasagerii care se vor îmbarca pe acest zbor sunt parte din grupurile avute în atenție la nivelul AR Abu Dhabi, CG Dubai și AR Muscat (cei din Abu Dhabi și Dubai se vor deplasa terestru spre Muscat cu autocare puse la dispoziție de MD/OC române din EAU, fiind însoțiți de echipă consulară mobilă.
În același timp, sunt discuții pentru securizarea unei soluții cu tranzit terestru dintre Qatar spre Arabia Saudită, în vederea facilitării unui zbor Riad-București pentru cei aproximativ 370 de cetățeni blocați în Doha. Suplimentar, la acest moment, AR Doha sprijină cetățenii români care se află în imposibilitatea de a-și mai susține financiar cazarea în Qatar.
16 cetățeni români și-au exprimat intenția de deplasare în România și sunt în îmbarcare în aeroportul din Amman pentru un zbor asigurat de Cehia, astăzi 5 martie.
Din informații neconfirmate oficial, din EAU au revenit în țară pe linii comerciale aproximativ 750 de cetățeni români. Tot astăzi, 5 martie, ar urma să revină în România tot pe linii comerciale aproximativ încă 120 cetățeni.
În ceea ce privește cererile de asistență consulară, au fost făcute 4200 de solicitări de asistență în atenție: Israel - 60, Qatar - 370, EAU - 3000, Arabia Saudită- 100, Liban- 150, Oman- 100, Kuweit-250, Iran- 8, Irak- 2, Iordania- 150.
În același timp, la nivelul cetățenilor afectați de perturbarea zborurilor și blocați în emisfera estică, în prezent sunt aproximativ 800 de solicitări de asistență.
Șeful NATO: Activarea articolului 5 nu este pe ordinea de zi
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 5 martie că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord monitorizează îndeaproape situația din Orientul Mijlociu, dar că, în situația actuală, activarea clauzei apărării din Articolul 5 nu este pe ordinea sa de zi.
Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că, în cazul unui atac asupra unei țări membre, ceilalți membri trebuie să sară în ajutorul țării atacate.
„Nimeni nu vorbește despre Articolul 5", a spus Rutte la Bruxelles, unde este sediul NATO, chiar dacă a descris incidentul ca fiind „grav".
Comentariul lui Rutte vine ca răspuns la lansarea unei rachete balistice din Iran către Turcia, despre care oficialii de la Ankara spun că a fost interceptată în spațiul aerian turc și distrusă de apărarea aeriană a NATO.
Republica islamică a negat pe 5 martie că o rachetă ar fi fost lansată spre teritoriul turc.
Într-o altă parte a discursului său, Rutte a confirmat că NATO susține atacul SUA asupra Iranului, spunând că Iranul „era aproape de a deveni o amenințare și pentru Europa”.
Cu toate acestea, mai mulți lideri ai unor țări NATO, precum Spania și Turcia, au criticat campania militară, avertizând că aceasta constituie o încălcare periculoasă a dreptului internațional.
Conflictul se extinde în Orientul Mijlociu. Atacuri comerciale între SUA, Israel și Iran
Forțele americane și israeliene au continuat să atace Iranul pe măsură ce conflictul s-a extins în Orientul Mijlociu, Teheranul lansând atacuri asupra țărilor vecine, inclusiv Azerbaidjanul, iar Israelul urmărind o „zonă tampon” în sudul Libanului.
Întrucât Statele Unite și Israelul sunt angajate în a șasea zi de război împotriva Iranului, numărul țărilor din regiune care au suferit atacuri de represalii din partea Teheranului, care au vizat atât infrastructura militară, cât și cea civilă, a crescut din nou pe 5 martie.
Azerbaidjanul vecin, care are legături de lungă durată cu Israelul, a raportat atacuri lansate de pe teritoriul iranian pe 5 martie.
Azerbaidjanul se teme că va fi implicat în războiul cu Iran
În Azerbaidjan, vecinul nord-vestic al Iranului, cresc temerile că această țara din Caucazul de Sud ar putea fi implicată în războiul dintre SUA și Israel împotriva Teheranului, a cărui arie de acțiune se extinde.
Baku a acuzat Iranul că a folosit drone care au lovit un aeroport și o școală din regiunea autonomă Nakhchivan din Azerbaidjan pe 5 martie, numind-o „act de terorism” și promițând să răspundă. Teheranul a negat că ar fi folosit dronele care au rănit două persoane.
Incidentul a amplificat îngrijorările în Azerbaidjan - care are legături militare, economice și energetice strânse cu Israelul, inamicul de moarte al Teheranului - că ar putea deveni o țintă a răspunsului extins al republicii islamice la campania aeriană masivă americano-israeliană lansată pe 28 februarie.
Iranul a ripostat prin lansarea de rachete și drone asupra instalațiilor militare și diplomatice americane și prin atacuri asupra infrastructurii energetice cheie din Golful Persic. Scopul Teheranului, spun experții, este de a extinde războiul și de a crește costul conflictului pentru Washington și aliații săi.