Dariana Dumitrescu este studentă la Drept, anul III, la Universitatea de Vest din Timișoara. În doar trei ani de studiu – spunea ea – mai mult de jumătate din colegii ei de facultate au abandonat cursurile.
„Cel puțin la noi, la Drept, în anul I am fost 500 de studenți. La finalul anului II, am rămas 300. Acum, în anul III, mai suntem aproximativ 200”.
Și la celelalte generații, observă ea, adică din anii mai mici de studiu, se întâmplă la fel.
Dariana consideră că principale cauze ale abandonului sunt legate de veniturile studenților.
„De cele mai multe ori, ne mutăm în alt oraș și plătim chirie – dacă nu prindem loc la cămin. Asta, pe lângă costurile cu mâncarea”, spune tânăra.
Un calcul făcut în 2025 de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că un student are nevoie lunar de cel puțin 2.000 de lei.
Jumătate din bani – pentru mâncare. Restul, pentru chiria la cămin, pentru materiale de studi sau pentru a se îmbrăca și încălța. Asta fără a mai lua în calcul eventualele taxe de studii.
În scriptele statului sumele sunt altele. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior a stabilit bursei minimă socială la 925 de lei, bani care ar trebui să acopere cheltuielile de cazare și masa.
Pentru Denis, originar din Târgoviște, care studiază Sociologie la Universitatea din București, viața de student are costuri ridicate chiar și dacă locuiește la cămin.
„Viața de student are costuri foarte ridicate în ziua de azi. Bugetul diferă de la lună la lună, pentru că produsele se scumpesc tot timpul. Pe mine mă mai ajută și părinții. Am și bursă de performanță – primesc 925 de lei pe lună, dar mai puțin decât anul trecut. când era 1.250 de lei”.
„Am încercat să și lucrez, dar nu te ia nimeni, pentru că nu ai experiență; eu vreau part-time.” Denis spune că bugetul lui pentru strictul necesar depășește 2.000 de lei.
„E o sumă infimă pentru traiul de zi cu zi al studentului. Nu am putea să ne descurcăm cu o asemenea sumă”Albert, student UBB
Albert Conachi, student la Facultatea de Studii Europene Universității Babeș-Bolyai din Cluj și președintele Organizației Studenților din UBB, spune și el că 925 de lei sunt prea puțini pentru a asigura traiul.
Studentul spune că o cauză a abandonului studenților, cel puțin din Cluj-Napoca, sunt banii.
„Cantina e deschisă de la 11:00 la 14:00, deci o singură masă pe zi. Seara trebuie să mănânce din nou. O altă problemă e că la cămin sunt locuri puține – cam 7.000 – ceea ce e foarte puțin. Așa că mulți stau cu chirie, iar chiriile sunt cele mai mari în Cluj”, spune Albert.
El mai spune că e din Botoșani și are susținerea părinților și locuiește într-un apartament închiriat.
„Programul de la facultate nu ne permite să și muncim. Deși mulți studenți își iau job, cel puțin de la Matematică, dar calitatea educației scade”, mai spune studentul din anul II. Costul traiului zilnic pentru el e de cel puțin 650 de euro, cu tot cu mâncare și chirie la marginea Clujului.
În România sunt 45 de universități de stat civile, șapte universități militare și 35 de universități particulare. Numărul studenților a scăzut constant în ultimii zece ani. În prezent, potrivit datelor de la Ministerul Educației, sunt aproximativ 550.000 de studenți, 88,7% în instituții de învățământ superior de stat și 11,3% în instituții de învățământ particular.
„În anul I se trezesc că au ales un domeniu de studiu și nu le place”
Student la Universitatea Politehnică din București și preşedinte la Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Sergiu Covaci consideră că, pe lângă costurile ridicate ale vieții de zi cu zi, studenții care abandonează nici nu au avut nici parte de consiliere școlară în liceu.
„În anul I se trezesc că au ales un domeniu de studiu și nu le place”, spune Sergiu.
Președintele ANOSR spune că o situație specială o au cei de la studiile cu taxă.
„Sunt mulți studenți care intră cu medii de 9 la taxă – pentru că nu sunt multe locuri la buget – și nu reușesc să continue pentru că sunt costuri mari. E o resursă umană pierdută”, mai spune Sergiu Covci.
Un raport al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, arată că abandonul general agregat al generației 2015 – adică studenți înmatriculați la programe de studii de licență cu durată de 3 și respectiv 4 ani – a fost de 47,96%. Asta înseamnă că din cei 120.309 studenți înmtriculați în anul I, doar 57.705 au abținut licența.
„Aproape jumătate dintre studenții înmatriculați la programe de licență în 2015 nu finalizaseră aceste studii cu diplomă în anul 2021, în timp ce puțin peste jumătate, respectiv 52% reușiseră să finalizeze studiile cu diplomă de licență”, arată studiul UEFISCDI.
Pentru studenții înmatriculați în 2016, studiul arată că tendința ratei de abandon prezintă în ușoară creștere – 50,19%.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rector al Universității din București, este de acord cu Sergiu în ceea ce privește lipsa consilierii în carieră atunci când elevii de liceu își aleg profilul.
El susține că, din analizele făcute de universitatea lui, lipsa banilor nu e principala problemă de abandon.
Începând cu pandemia, cifrele de la Universitatea din Capitală arată că, la licență, procentul de abandon s-a apropiat de 40%.
„Aceste cifre trebuie socotite pe cohortă – de la cei care au intrat în anul I până la cei care și-au luat licența. Dacă luăm procentul celor care termină fără să-și fi luat licența atunci promovabilitatea e mai mare, sunt unii care din diverse motive nu-și iau licența”, spune Marian Preda.
Rectorul Universității București consideră că abandonul are o componetă de adecvare în domeniul respectiv, pentru că unii pur și simplu nu se potrivesc cu profilul pe care și l-au ales.
„La noi, de exemplu, avem un abandon mare la Filosofie, pentru că-și dau seama că acolo chiar trebuie să citească. Dar, în general, cel mai mare abandon e în anul I, după semestrul I, și acesta nu poate fi decât în mică măsură economic. Abandonul se vede că e mult mai mic la profesiile reglementate, cum ar fi la Psihologie și Științele Educației”, spune rectorul.
„La limbile străine rare avem iar un abandon mare. Dar acesta este un abandon ce ține de alegerea făcută sau din cauza exigențelor”, mai spune Marian Preda.
Rectorul susține că mulți dintre cei care abandonează urmează cursurile cu taxă, dar asta nu înseamnă neapărat o cauză economică, „ci că «la taxă» intră jumătatea de jos din lista de admitere”.
Abandonul este de 20% la masterat, spune Preda – mai scăzut decât la licență.
Nu numai la universitățile generale abandonul școlar e mare, ci și la cele unde admiterea e una grea, cu zeci de concurenți pe un loc.
La UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj, unde sunt 1.200 de locuri scoase la concurs anual, în ultimii cinci ani au abandonat universitatea 549 de studenți, cei mai mulți la facultatea de medicină generală – 403, arată un răspuns trimis de universitate Europei Libere.
La Academia de Studii Economice din București, abandonul cel mai ridicat este la Facultatea de Finanțe Bănci, unde în ultimii cinci ani au abandonat 1.190 de studenti, potrivit datelor de la ASE.
Urmează facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune, cu 844 de studenți care au abandonat în ultimii 5 ani.
La Universittea Al.I. Cuza din Iași rata de abandon la licență din ultimii cinci ani este de aproximativ 200 de studenți pe an. În ultimii cinci ani au abandonat în total 1.095 de tineri.
Ministerul Educației are un Program Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) prin care își propune, printre altele, să dezvolte un sistem de monitorizare a riscului de abandon la nivelul instituțiilor de învățământ superior. Programul, început în 2025 se va încehia în 207 și costă 100 de milioane de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
