Dispariția TIR-urilor rusești cu țigări la Albița: pagubă estimată de 90 de milioane de lei

În urma dezvăluirilor făcute de Europa Liberă despre dispariția a zece TIR-uri rusești cu țigări în Vama Albița din județul Vaslui, anchetatorii au realizat o serie de percheziții informatice. Procurorul care se ocupă de caz este Laurențiu Bratosin, așa cum au precizat pentru Europa Liberă surse din cadrul DIICOT. Magistratul face parte din biroul din Constanța al DIICOT, iar faptul că un procuror constănțean se ocupă de anchetă ar putea însemna că în dispariția acestor TIR-uri, petrecută în județul Vaslui, sunt implicate și persoane sau sunt vizate fapte care s-au petrecut în Portul Constanța, așa cum ne-a transmis un magistrat al Parchetului General.

Date din anchetă

Deși instituțiile din „curtea" cărora au dispărut TIR-urile cu țigări nu doresc să ofere informații oficiale, Europa Liberă a aflat că anchetatorii verifică dacă:

• pe lângă cele 10 transporturi cu țigări dispărute în Vama Albița nu ar mai exista și altele, poate chiar până la 50 de astfel de transporturi;
• implicarea celor trei lucrători vamali care au legătură cu intrarea în România a aceste transporturi;
• dacă automarfarele au intrat rutier, prin Vama Siret (județul Suceava), sau prin Portul Constanța. Din informațiile aflate de Europa Liberă se pare că aceste autovehicule au intrat totuși prin vama rutieră din Siret;
• implicarea unor lucrători vamali și șefi de puncte vamale din Albița, Siret și Portul Constanța;
• dacă aceste țigări au rămas în România, unde au fost comercializate, sau dacă au fost transportate în vestul Europei. Dacă au fost vândute în România, așa cum e cel mai probabil, aceasta aduce și o păgubire a bugetului public cu sumele din accize și taxe vamale.
• Totodată, șeful Vămilor, Marcel Mutescu, petrece tot mai mult timp în Republica Moldova, încercând să găsească urmele acestor transporturi.
• Dacă s-ar „găsi”, după un an de la dispariția fizică și din acte, un document care să ateste că TIR-urile din Vama Albița ar fi ajuns cu țigările în Republica Moldova, atunci ancheta privind fapte de contrabandă și evaziune ar dispărea, ar fi oprită, și ar rămâne investigația privind lipsa datelor din sistemul informatic al Vămii, ne-a explicat o sursă din ANAF.

Cât valorau țigările dispărute

Europa Liberă a apelat la un expert din domeniul industriei tutunului. Acesta ne-a precizat că „având în vedere că greutatea unui pachet de țigarete de mărime normală, 83-88 de milimetri în pachete cartonate normale este de aproximativ 22-23 de grame și că un bax plin cu astfel de pachete cântărește în jur de 12 kilograme, putem calcula că acele 150 de tone de țigarete reprezentau un total de aproximativ 12.500 de baxuri a câte 500 de pachete. Deci, în total 6,25 milioane pachete a câte 20 de țigarete”.

Acesta a mai adăugat: „Necunoscând numele brandurilor în cauză, pentru estimarea valorii de piață a cantității luăm ca bază prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul pentru anul 2020, așa cum a fost publicat de către Ministerul de Finanțe în februarie: 19,338 Lei”.

Astfel, valoarea de piață estimata, 6,25 milioane de pachete x 19.338 de lei este de 120,8 milioane lei.

„Pentru valoarea pe piața neagră, luăm ca referință prețul mediu de cumpărare declarat de respondenții la studiul Novel Research din ianuarie 2021, de 13,5 de lei. Astfel, valoarea celor 6,25 de milioane de pachete pe piața neagră ar fi în jur de 84,4 milioane lei”.

Cât ar fi pierdut bugetul public

Specialistul contactat de Europa Liberă a calculat și care ar fi pierderea statului în cazul în care aceste țigări au fost comercializate ilegal în România. „Impactul la bugetul de stat cauzat de eludarea plății accizei și a TVA, care reprezintă aproximativ 75% din valoarea de piață calculată anterior ar fi de circa 90,6 milioane lei. În cazul in care aceste țigarete ar fi fost importate legal, din afara UE, pe lângă acciza și TVA s-ar fi datorat și taxe vamale”, a mai precizat acesta.

Pandemia și restricțiile i-au afectat și pe contrabandiști

Conform unui studiu al companiei de cercetare Noriel, restricțiile de circulație au diminuat, pentru prima dată după 15 ani, contrabanda cu țigări.

În ianuarie 2021 contrabanda se situa la 8,6% din totalul consumului, confirmând tendința din 2020, când comerțul ilegal a scăzut pentru prima data în 15 ani la sub 10%, pe fondul restricțiilor de circulație.

În urma scăderii fără precedent a contrabandei, au crescut vânzările legale, iar încasările la stat din accize au crescut cu 10,9% în 2020 față de 2019, iar în februarie 2021 cu peste 20% (față de februarie 2020).

Cazul, pe scurt

Primul TIR cu țigări dispărut a intrat în România pe 17 aprilie 2020, când din documentele Direcției Generale a Vămilor a apărut un transport efectuat de firma OOOH Essers RU, societate înregistrată în Rusia. Societatea este deținută și de o firmă din Lituania. Aceste societăți din Rusia și Lituania reprezintă filiale ale companiei de transport belgiene H Essers.

Îți mai recomandăm

TIR-uri rusești cu țigări de 30 milioane euro au dispărut din vamă. Șeful ANAF nu a știut?

Din acest moment și până în septembrie 2020 au mai trecut alte nouă camioane ale OOOH Essers RU sau firme asociate care au dispărut la propriu din actele Vămii.

Transportul din aprilie 2020 a fost înregistrat în port ca fiind un transport cu destinație finală în spațiul non-UE. Mai exact, transportul de țigări trebuia să ajungă treacă în Republica Moldova pe la Albița și să ajungă în final în Lituania.

În cazul acestor zece transporturi, camioanele nu au trecut niciodată prin punctele vamale, de frontieră și ale CNAIR. Pur și simplu a dispărut din acte și fizic în Vama Albița. Sesizarea dispariției acestor transporturi a fost făcută de-abia în luna martie 2021 de către conducerea Direcției Regionale a Vămilor din Iași, instituție care are în subordine și Vama Albița.

Autoritățile se ascund

Vama și Fiscul au refuzat să ofere informații legată de acest caz, după ce anterior ne-au transmis că acestea ar mai trebui doar aprobate de conducerea vămilor din România.

Direcția Generală a Vămilor este condusă din 2018 de Marcel Mutescu, numit imediat după instalarea în funcție a guvernului condus de Viorica Dăncilă. Instituția este în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Fiscul o are în fruntea instituției, din 2019, pe Mirela Călugăreanu. Cei doi au fost menținuți în funcție de Florin Cîțu după ce acesta a devenit ministru de Finanțe în 2020, dar și de actualul ministru de resort, Alexandru Nazare. ANAF se află la rândul său în subordinea Ministerului de Finanțe.