Acordul UE privind imigrația a fost semnat după ce s-a rezolvat disputa între Italia și Germania cu privire la navele aparținând ONG-urilor care preiau de pe mare migranții din Orientul Mijlociu și Africa care încearcă să traverseze Marea Mediterană spre Europa.
Acordul va servi drept punct de pornire pentru viitoarele negocieri dintre statele membre și Parlamentul European. Scopul este creearea unui nou sistem de migrație funcțional înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
„Acum putem continua negocierile”, a declarat ministrul suedez al migrației, Maria Malmer Stenergard, citată de Reuters.
Conform acordului, țări precum Italia, care primesc mulți imigranți veniți pe Marea Mediterană, ar putea accelera procedurile de azil și ar putea cere ajutor rapid din țărilor UE, care constă în găzduirea imigranților sau ajutor financiar.
Reformarea sistemului de azil vine după ce peste un milion de persoane au ajuns pe țărmurile țărilor UE în 2015, luând blocul prin surprindere și copleșind țări de primă sosire, cum ar fi Grecia și Italia.
Potrivit Comisiei Europene, până la sfârșitul lunii septembrie au sosit în Uniunea Europeană aproximativ 250.000 de migranți, cei mai mulți venind din Orientul Apropiat, Africa și Asia de Sud. Cei mai mulți ajung în UE traversând Mediterana.
Polonia și Ungaria, care se opun găzduirii oricăror persoane care sosesc din Orientul Mijlociu și Africa, au votat împotrivă. Austria, Republica Cehă și Slovacia, s-au abținut. Acordul a fost adoptat prin vot majoritar.
România are o miză importantă în reformarea sistemului european de gestionare a migrației. Guvernul Austriei, principalul opozant al intrării României în spațiul Schengen a avertizat de mai multe ori că nu va aproba intrarea României și Bulgariei câtă vreme sistemul european de migrație și azil nu este reformat.
Întâlnirea de miercuri a fost ultima șansă de a încheia un acord înainte ca liderii țărilor UE să se întâlnească joi și vineri la Granada din Spania, unde se va discuta discute despre migrația ilegală care a crescut semnificativ, inclusiv pe insula italiană Lampedusa.
