Ceea ce a început inițial ca o mișcare de protest legată de nemulțumiri economice s-a transformat în cea mai mare amenințare la adresa conducătorilor clericali ai Iranului din ultimii ani.
Activiști importanți din țară, care au vorbit cu Radio Farda, serviciul iranian al RFE/RL, susțin că demonstrațiile la nivel național sugerează că mulți iranieni doresc dispariția regimului islamic.
Totuși, ei spun că schimbarea trebuie să vină din interior, nu ca rezultat al intervenției străine. Statele Unite au amenințat cu intervenția militară dacă autoritățile continuă reprimarea brutală a demonstranților.
„Ceea ce vedem este un semn că oamenii au ajuns la un numitor comun”, spune Mehdi Mahmoudian, activist politic și apărător al drepturilor omului din Teheran. „Nu mai este vorba doar despre profesori care protestează sau despre un singur grup social. De această dată, cei fără voce au format o alianță.”
Potrivit lui Mahmoudian, protestatarii nu mai cer reforme în sistemul politic dominat de clerici, ci solicită schimbări fundamentale.
„Ceea ce trebuie să se schimbe acum este însăși republica islamică, iar schimbarea trebuie să vină de jos în sus”, adaugă el.
Demonstrațiile în curs sunt cele mai mari din Iran de la mișcarea „Femeie, Viață, Libertate” din 2022. Autoritățile au suprimat acele proteste, ucigând sute de participanți.
Autoritățile au răspuns în forță și la protestele din ultima perioadă - zeci de protestatari au fost ucisi și peste 1000 de persoane au fost arestate. Potrivit activiștilor, acest lucru demonstrează refuzul autorităților de a asculta și de a răspunde nemulțumirilor legitime ale populației.
Colapsul economic provocat de inflația galopantă și de căderea liberă a monedei naționale e considerat, pe scară largă, ca fiind catalizatorul protestelor.
Activista pentru drepturile omului, Sedigheh Vasmaghi, spune că înrăutățirea condițiilor de trai a împins segmente mari ale societății dincolo de punctul critic.
„Situația economică și de trai a oamenilor este astăzi mai haotică ca niciodată”, a declarat Vasmaghi pentru Radio Farda.
Autoritățile se află într-o poziție mult mai slabă decât în valurile anterioare de proteste, din cauza crizei economice agravată de sancțiunile americane debilitante, precum și de proasta gestionare și corupția guvernului, a adaugat ea.
Vasmaghi avertizează că acțiunile statului de reprimare, tot mai dure, ar putea radicaliza situația și mai mult.
„Dacă statul persistă, acest lucru va duce inevitabil la confruntări”, a spus ea. „Poporul, prin forță, va răsturna establishment-ul.”
Fără intervenție militară, dar sprijinul este binevenit
În ciuda tonului tot mai agresiv al guvernului, activiștii sunt fermi în poziția lor că nu doresc implicare militară străină în Iran. Mehdi Mahmoudian face o distincție clară între sprijin internațional și intervenție.
„Sprijinul și interferența nu sunt același lucru,” spune el. „Instituțiile internaționale pot și ar trebui să ofere sprijin în cadrul legii internaționale, dar orice atac militar sau intervenție militară străină sunt categoric de condamnat.”
Sedigheh Vasmaghi susține aceeași poziție și subliniază că acțiunea militară externă ar submina legitimitatea protestelor.
„Personal, mă opun intervenției militare străine,” spune ea. „Comunitatea internațională ar trebui să sprijine protestele pașnice, dar nu trebuie să existe nicio intervenție.”
Activista pentru drepturile omului Motahareh Gounei crede că inflația fără precedent din ultimele luni este o dovadă în plus că oamenii vor o schimbare.
„Oamenii nu mai au așteptări de la republica islamică”, declară ea pentru Radio Farda. „Ei spun clar: Nu vrem acest sistem.”
Gounei a descris scenele din timpul protestelor recente, în care mulțimile au mărșăluit direct către forțele de securitate, ca semn că populația simte că nu mai are nimic de pierdut.
„Vrem ca acest mesaj să ajungă în întreaga lume,” a spus Gounei. „Nu vrem această instituție politică.”
Articol scris de Kian Sharifi, pe baza interviurilor realizate de Fereshteh Ghazi, Hooman Askari și Roya Karimi Majd de la Radio Farda al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
