Linkuri accesibilitate

Interviu Ada Solomon: Industria cinematografică se va prăbuși, zona de tehnicieni și artiști independenți nu are niciun colac de salvare


Ada Solomon, fil producer

Producătoarea Ada Solomon, deținătoarea mai multor premii Gopo pentru lungmetraje, a semnat, alături de nume sonore de regizori și case de producție din industria cinematografică, o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Ludovic Orban în care atrag atenția că fără un sprijin financiar industria se va prăbuși. Scrisoarea propune un set de măsuri, printre care și reluarea alimentării Fondului cinematografic, blocat din 2019.

În interviul acordat Europei libere, Ada Solomon spune că Netflix și HBO, care au difuzat producții românești​ ar trebui să contribuie cu un anumit procent din încasări care, în final, ar ajunge la artiști. Din păcate, ​nu există o astfel de reglementare pentru mediul online.

În spatele spectacolelor există o intreagă zonă de tehnicieni, muncitori culturali care pun cap la cap actul artistic – de la instalat scene până la pictat decoruri și la croit costume-, oameni care nu au nici măcar statut de artiști independenți sau de tehnician cultural și care nu au niciun fel de colac de salvare.

Ada Solomon explică pentru Europa liberă că mai toate țările din Europa, chiar și mica Macedonie, Bulgaria sau Croația, au găsit fonduri pentru a ajuta industria cinematografică și cultura în această perioadă grea.

Europa Liberă: Într-o scrisoare către președinte și premier se spune că industria cinematografică nu mai produce și nu mai vinde și se va prăbuși. Măsurile care se propun în ce sens ajută?

Ada Solomon: ”Ajută în mod esențial la evitarea prăbușirii sectorului cinematografic, ele nu sunt nici măcar o cerere de finanțare, nu sunt niște cifre, niște bani pe care îi vrem. Sunt în primul rând niște cereri de reglementări și de măsuri legislative care să realimenteze Fondul cinematografic, pe deoparte, și industria, partea economică, de cealaltă, ceea ce înseamnă prestările de servicii și ocuparea forței de muncă din cinematografie. Suntem niște oameni responsabili, poate părem noi artiști, mai boemi, dar suntem niște oameni care înțeleg ce înseamnă business-ul și ce înseamnă relațiile internaționale pentru că, spre exemplu, această schemă de ajutor de stat pentru cinematografie e un produs care există, nu e ceva ce cerem acum să se înființeze. Este un produs care a fost implementat foarte târziu în România, la final de 2018 și care s-a blocat în noiembrie anul trecut și prin transferarea de la o entitate la alta, astăzi el se află în administrarea Ministerului Economiei, ceea ce a făcut ca o seamă întreagă de lucruri să se oprească. Partenerii internaționali nu mai au încredere, iar în momentul acesta au și mai puțină încredere, neavând acest sprijin, pentru a realiza producțiile aici. De asta cerem niște măsuri, niște regularizări, o funcționare a sistemului, de fapt, mai mult decât fonduri ca să existăm noi.

Cealaltă direcție pe care o propunem în mini-planul acesta de măsuri este legată de contribuția platformelor VoT (furnizori de servicii video la cerere) la producția locală prin fondul cinematografic. Aceasta înseamnă o contribuție care, de altfel, este prevăzută și într-o directivă europeană care trebuie să fie implementată în toate statele. Cu cât o mișcăm mai repede și cu cât convingem decidenții, lucrul acesta va contribui la producția locală. Nu vrem bani ca să ne îmbogățim noi, nu, banii ăștia care vin pentru producția de film și prestările de servicii ocupă o forță de muncă care e importantă. Industria cinematografică nu e o verigă fără legături, ea are foarte multe implicații multe domenii: de la transporturi până la construcții, intersectat cu turismul, cu imaginea de țară. Sunt foarte multe încrengături în toată povestea asta iar efortul financiar e minimal. Efortul mai mare este efortul de regularizare, efortul logistic și legislativ”.

Europa liberă: În această perioadă de pandemie s-a consumat multă cultură online, piese de teatru, mari spectacole, între altele. Cereți reglementarea acestui consum online, în așa încât și actorii să beneficieze într-un fel sau altul? Este vorba de legislația privind drepturile de autor, intelectuale?

Ada Solomon: ”Exact, măsurile legislative pe care le dorim implementate cât mai rapid sunt de adaptare a legislației drepturilor de autor, astfel încât artiștii interpreți, autorii să poată primi drepturi conexe din difuzările monetizate, cu plată din mediul online și asta înseamnă că entitățile care difuzează cu plată și care au niște venituri din zona asta să vireze un procent, așa cum fac televiziunile, de exemplu, și cinematografele. Ele contribuie la aceste organisme de gestiune colectivă a drepturilor cu un anumit procent din încasări care este virat și care, în final, ajunge la artiștii interpreți. Nu există reglementarea și pentru mediul online, pentru că dacă ar exista această reglementare pentru artiști, atunci oamenii aceștia, ar avea un venit și ar sta un pic mai liniștiți.”

Horeca vs Cinematografie

În anul 2017, 23.653 de întreprinderi din sectorul Hoteluri și Restaurante generau o cifră de afaceri de aprox. 11 miliarde de lei, în timp ce 7.253 din domeniul „Spectacole, activități culturale și recreative și Producție, post-producție, distribuție și exploatare cinematografică” generau o cifră de afaceri de aprox. 8 miliarde de lei.

Europa liberă: La cine vă referiți în mod concret?

Ada Solomon: ”Ne referim în primul rând la ce înseamnă producții românești care au fost difuzate de Netflix, de HBO ș.a.m.d. Producții românești de teatru – desigur, și aici este o discuție destul de lungă, există instrumentele și există un draft de propunere de cum să funcționeze povestea asta, pe o platformă cum este TIFF Unlimited, unde plătești un bilet. Dacă tu ceri din cei 5 lei pe care îi plătește cineva ca să vadă un spectacol, 10 bani de colo, cu 10 bani de colo și cu încă 20 de bani de dincolo, se adună până la urmă, 1 leu, 2, 10, se adună un venit. Un venit care scoate artistul din această stare de precaritate, care nu e de acuma, e dintotdeauna, dar care e cu atât mai accentuată într-o situație ca asta de pandemie, în care nu există un sistem de protecție socială, cum e în Franța.”

Europa liberă: Din toată industria spectacolului, care zonă credeți că a fost cea mai lovită?

Ada Solomon: ”Cred că toate sunt lovite, de la zona largă de entertainment, de spectacol ca divertisment – vorbesc aici de marile festivaluri de muzică-, la teatre și cinematografie. Totuși, când ne referim la cultură, în prim-plan sunt actorii, dar nimeni nu se gândește că în spatele acestor actori sau artiști - că pot să fie muzicieni - există o întreagă zonă de tehnicieni, muncitori culturali care pun cap la cap actul artistic – de la instalat scene până la pictat decoruri și la croit costume ș.a.m.d. Oamenii aceștia nu au statut de artiști, nici măcar statut de artiști independenți, n-au nici statut de tehnician cultural, din păcate, pentru că așa ceva nu există. Și aici, iarăși, revin la necesitatea unei legislații care să se uite la specificul domeniului, oamenii aceștia nu au niciun fel de plasă, lucrează pe contracte și în momentul ăsta sunt blocați complet. De ce spun că urmează o prăbușire este pentru că aceste mici companii furnizoare de servicii, în momentul în care nu funcționează 3, 4, 5 luni, închid, ele întotdeauna fiind la limita supraviețuirii, dar acum sunt sub nivelul mării și nu mai au cum să scoată capul, nu au un cât de mic colac de salvare și atunci în momentul în care vom reveni cât de cât, ei nu mai există. Atunci întregul angrenaj nu mai poate funcționa pentru că îi lipsesc niște rotițe și nici roata mare nu se învârte.”

Europa Liberă: Dar aceste companii, inclusiv cele organizatoare de evenimente, nu au putut beneficia și ele de acel somaj tehnic? Sau artiștii independenți?

Ada Solomon: ”În foarte mică parte, din câteva motive. Unul din ele este că oamenii aceștia care organizează evenimente nu s-au dus acasă în perioada asta, n-au stat degeaba. Ei au făcut proiecții, așa cum companiile de film au încercat planuri de acțiune, au încercat soluții alternative, au muncit. Mai mult decât atât, companiile acestea nu au un venit ca la o fabrică: luna asta ai produs de 10, luna următoare ai fost mai eficient și ai produs de 11 și se vede diferența că n-ai mai avut cerere în luna a treia și ai picat la 6. Ele încasează când au evenimente. Discrepanțele sunt foarte mari. Ca și la artiști, de altfel. Un pictor poate să vândă în noiembrie de 5 lei și după acea în decembrie, ianuarie, februarie să nu vândă nimic. Nu funcționează ca economia obișnuită și atunci este foarte greu să demonstrezi că ție ți-au scăzut veniturile și să soliciți, așa cum prevede legea, șomajul tehnic. De aceea, artiștii independenți, nu au avut neapărat un venit în perioada asta, lucrurile sunt complicate.

Sunt un om optimist, sper că până la sfârșitul anului să scăpăm de urâțenia asta, de ciudățenia și de bizareria asta care ne-a lovit, dar că vom folosi oportunitatea acestei crize astfel încât să facem niște pași pe care i-am amânat demult, cum ar fi funcționabilitatea acestei scheme a fondului cinematografic.

Pe de altă parte, din punctul meu de vedere de exemplu, pentru compania mea, eu nu am vrut să fac această cerere pentru că atât eu, cât și toți colegii mei am muncit la toată această previzionare, punere în perspectivă și găsire de soluții, de imaginare a costurilor pe care urmează să le avem suplimentar. Pentru că și asta este o altă cerință din măsurile pe care le-am propus guvernului, și anume: creearea unui fond, care nu trebuie să fie mare, sunt 5 milioane de lei – am făcut un calcul foarte sumar pentru câte producții sunt în România. Nu suntem o țară care să facă 150 de filme pe an. Suntem o țară care produce 20 – 25 de filme pe an. Probabil cu producțiile străine ajungem la 50, dar nu mai mult, și atunci lucrurile pot fi luate punctual, trebuie văzut ce buget suplimentar presupune fiecare din aceste producții pentru măsurile de siguranță și de prevenție. Sunt niște bani în plus pe care nimeni nu i-a avut în buget.”

Europa Liberă: Dar chiar dacă ar exista un astfel de fond de prevenție, cu toate aceste măsuri de siguranță, de distanțare vi se pare într-adevăr fezabilă reluarea producției de film? Adică cum se pot face filmări, de exemplu, în condiții de distanțare socială?

Ada Solomon: ”Există limite în toate lucrurile, e totuși un act artistic. Sigur, tu poți să găsești niște fluxuri, să interacționeze doar o foarte mică parte a echipei cu actorii, să ai seturi de machiaj, de exemplu, complet separate pentru fiecare dintre actori. Degeaba schimbi pensula sau buretele cu care îl machiezi dacă nu schimbi și cutiuța din care iei, nu? Sunt amănunte, dar sunt importante și presupun costuri.”

Europa liberă: Am pus această întrebare, pentru că, cel puțin din perspectiva actorilor, a muzicienilor nu se întrevede posibilitatea unei reveniri într-un orizont de timp rezonabil, să spunem până în toamnă, când există perspectiva unui al doilea val de epidemie.

Ada Solomon: Exact! Toate incertitudinile acestea cântăresc greu în povestea asta. Nu suntem iresponsabili și nu vrem să riscăm sănătatea nimănui, nici dintre colaboratori și nici a noastră. Există tot felul de mijloace, există testele la care vom avea acces, și putem face teste repetate, atunci putem știi dacă există riscul ca actorul X să fie purtător, ne oprim și nu infectăm pe nimeni. De asta și spun că trebuie găsit un fond de rezervă pentru situațiile extreme, pentru că o producție cinematografică care se oprește, fie și pentru 3 zile, nu mai zic pentru 2 săptămâni, implică niște costuri legate de locații, de închirierea pe o perioadă mult mai lungă a echipamentul ș.a.m.d. Sunt tot felul de mici elemente care generează costuri și astea trebuie acoperite de cineva.”

Europa Liberă: Toate aceste lucruri au fost discutate până acum măcar la nivelul Ministerului Culturii?

Ada Solomon: ”În ceea ce ne privește, în domeniul cinematografic, noi am mai făcut o serie de propuneri de măsuri acum mai bine de o lună și am fost invitați la o discuție cu domnul prim-ministru și cu câțiva responsabili din ministerele-cheie, inclusiv, evident, și cu ministrul culturii. A fost o discuție interesantă pentru că am auzit și părerile colegilor din celelalte domenii și lucrurile câteodată se petrec în conexiune, a fost o întâlnire bună, nu pot să contest. S-a elaborat, am primit acest feedback de la Ministerul Culturii, un plan global de măsuri pe ministere și el a fost transmis mai departe. Ce s-a implementat din acel plan de măsuri, nu știu, pentru că s-a lasat liniștea.”

Europa Liberă: În scrisoare se menționează măsurile luate de Macron în Franța pentru a ajuta cultura. Dar Franța nu este singura, putem vorbi și de Italia, chiar și de Macedonia.

Ada Solomon: ”Dacă ne uităm la întreaga politică și strategie de menținere a culturii naționale prin educație pe care Franța o practică de atâția zeci ani, și la ceea ce a făcut acum în pandemie, nu se poate face, evident, nicio comparație, pentru că pentru România cultura națională nu înseamnă ce înseamnă pentru Franța cultura națională. Punct. Dar mă uit în același timp, cum spuneați, la Italia, o țară care a fost extrem de afectată de pandemie și care nu e într-o situație economică de invidiat. A găsit din luna martie un fond de 130 de milioane de euro numai pentru sprijinirea industriei cinematografice. O țară precum Croația, și lovită de cutremur, și cu probleme economice, și cu pandemie, gășeste resurse pentru domeniul cultural. Macedonia, o țărișoară peste care suntem totuși, găsește resurse pentru domeniul cultural. Bulgaria, despre Polonia nici nu mai vorbesc, cu tot regimul dificil pe care îl are, cu puțina deschidere pentru cultura vie și pentru discursul cinematografic de acolo, găsește resurse și la partenerii internaționali, astfel încât să sprijine industria cinematografică. E frustrant asta! Să vezi că toți ceilalți fac ceva și la tine acasă - unde ești pus în vitrină, tot timpul, ambasadorii României în internațional, cineaștii, cinematografia noastră, felul în care promovăm țara cât frumoasă e ea, cât de bună – și când e vorba să faci, măcar să-i asculți pe oamenii ăștia care au reușit mai degrabă singuri decât cu sprijinul autorităților naționale să își construiască renumele în lumea întreagă, lucrurile se opresc. E drept că acesta e un lucru care nu se întâmplă numai în cultură. Am ascultat anteprenori și reprezentanți ai patronatelor, care la fel spun, am propus măsuri, au fost primite, ni s-a mulțumit, mai departe la implementare nu ne-a mai chemat nimeni să ne consulte. Și e păcat. Eu nu înțeleg de ce nu ne strigă pentru că spunem în gura mare că suntem disponibili, că vrem să contribuim, ca buni cetățeni ce ne aflăm, la reconstrucția acestei țări. Vrem să fim parte la pusul de cărămizi, nu ne doare spinarea să muncim. De ce nu ne cheamă? Oamenii care sunt în pozițiile de vârf decizionale nu au de unde să știe specificul și piedicile pe care le întâlnești în zona aceasta. De la amănuntul acesta mic, de cum definești venitul unui artist și care este soluția, cum faci cu ei, ca să vezi care merită și care nu, cărora poți să le dai și cărora nu.”

Europa Liberă: Care sunt pierderile pentru industria cinematografică în perioada asta?

Ada Solomon: ”Publicitatea a scăzut foarte mult, loteria este închisă, care sunt contributori la fondul cinematografic, cinematografele care sunt, de asemenea, contribuitori la fondul cinematografic sunt închise. Dacă cinematografele se deschid la 1 august, se vor deschide tot cu o marjă mică, pe de o parte, pentru păstrarea distanței sociale, pe de altă parte, pentru că oamenii nu se vor înghesui să intre între patru pereți, după ce au stat două luni și mai bine în casă, până în toamnă veniturile de acolo vor fi foarte mici. Deci, scăderea bazei noastre de producție națională se cifrează undeva în jur de 30 – 35%. De asta spun că măsurile pe care le propunem sunt pe termen lung, pentru că nici publicitatea nu-și va reveni în jumătate de an, nici cinematografele nu-și vor reveni în jumătate de an. Și va fi de tras. Pentru lanțul cinematografic, pentru sălile de spectacol cred că ar trebui instituite niște măsuri de sprijin care să fie de la exceptare de taxe la, efectiv, un fond de sprijin de urgență. Ele nu au cum să funcționeze la capacitatea întreagă și oricum se află deja într-o zonă de dificultate cu pierderile pe care le-au înregistrat anul ăsta. Mai mult decât atâta, mai e încă o componentă în ceea ce privește cinematografele - marii producători, studiourile nu vor lansa anul acesta o seamă întreagă de mari blockbustere. Le vor amâna pentru la anul. Asta spune tot ce am citit și urmărit la nivel internațional, pentru că nu au avut festivaluri, pentru că știu și ei că lumea nu va merge la cinema, pentru că..., pentru că... Povestea nu e numai pandemia, cât durează ea, ci și ce se va întâmpla în momentele următoare, care sunt, așa cum foarte bine a precizat președintele Iohannis, un efort de reconstrucție în toate domeniile și pentru toată lumea. Este un efort de reconstrucție care trebuie gândit atent și ca orice om responsabil e bine să le iei un pic înainte, nu în ultima clipă, cu soluții hazardate și care, de obicei, sunt proaste. ”

Facebook Forum

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG