Maria Livia Băilă, o femeie din județul Arad, a fost condamnată de Curtea Supremă la un an, cinci luni și zece zile de închisoare, după ce a fost acuzată de DIICOT de propagandă teroristă şi de legături cu membri ai unei organizaţii teroriste din Orientul Mijlociu.
Decizia a rămas definitivă după ce niciuna dintre părţile implicate în proces nu a depus apel împotriva deciziei de condamnare, dată de instanţa de fond pe 18 noiembrie 2020, transmite Agerpres.
Maria Băilă este acuzată de procurorii DIICOT din Timişoara că a accesat repetat și că a deținut astfel de materiale pentru însușiarea ideologiei teroriste, „ca parte a unui proces de radicalizare şi promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism.”
Începând cu anul 2019, femeia a cunoscut „un proces treptat de radicalizare", prin intermediul contactelor stabilite în mediul virtual cu diferiţi susţinători ai unei organizaţii teroriste din Orientul Mijlociu, ocazie cu care a accesat materiale de propagandă teroristă, spun procurorii Antimafia.
De asemenea, a promovat „mesaje de propagandă a ideilor şi conceptelor radical islamiste, specifice organizaţiilor teroriste musulmane, folosind în acest scop diferite aplicaţii de mesagerie şi, de asemenea, prin intermediul sistemelor informatice şi al mijloacelor de comunicare electronică proprii.”
Ea a folosit pentru asta mai multe profile de pe o rețea se socializare, ocazie cu care „a dezvoltat relaţii cu diferiţi cetăţeni străini, proveniţi din areale cu problematică teroristă active, unii dintre ei suspecţi de apartenenţă la organizaţia teroristă din Orientul Mijlociu”.
Aceştia au rolul de a recruta diferite persoane, „în scopul însuşirii ideilor şi credinţelor fundamentaliste, scop în care postează constant mesaje şi simboluri specifice organizaţiei teroriste din Orientul Mijlociu, filme şi fotografii cu arme sau luptători înarmaţi, scene de luptă, execuţii de prizonieri, pregătirea atentatorilor sinucigaşi, predici ale unor clerici radicali", susţine DIICOT.
La rândul ei, femeia și-a exprimat în mediul online, în mod explicit, susţinerea faţă de organizaţia teroristă din Orientul Mijlociu şi a manifestat constant opinii radical antioccidentale, arătându-şi disponibilitatea de a lupta de partea fundamentaliştilor islamici.
„Pe parcursul procesului de radicalizare, suspecta a făcut obiectul unor sesiuni de pregătire contrainformativă din partea cetăţenilor străini cu care a dezvoltat relaţii de colaborare, menite să-i asigure o cât mai bună conspirativitate a activităţilor derulate şi să îngreuneze capacităţile de monitorizare din partea organelor statului. În acest sens, suspecta a început să utilizeze simultan mai multe conturi de email (până la 21 de adrese în acelaşi timp), precum şi multiple posturi telefonice şi cartele reîncărcabile, pe care era învăţată să le schimbe la intervale regulate de timp. De asemenea, la indicaţiile colaboratorilor străini, suspecta a recepţionat şi a început să folosească şi o serie de aplicaţii de tip VPN, al căror scop este criptarea comunicaţiilor dintre părţi. Totodată, suspecta şi-a arătat disponibilitatea de a facilita venirea în România a unora dintre cetăţenii străini cu care se află în legătură şi există suspiciunea că a început să recepţioneze diferite sume de bani de la colaboratorii săi", mai spune DIICOT.
