Linkuri accesibilitate

Adevărul despre interviul luat prințesei Diana. O anchetă care vine prea târziu


Prințesa Diana a fost atrasă de jurnalistul Martin Bashir într-un amalgam conspiraționist fără vreo legătură cu realitatea, inclusiv prin falsificarea unor documente menite să-i confirme suspiciunile că oameni din anturajul ei ar fi fost plătiți ca să o spioneze.

Această poveste a fost ascunsă timp de un sfert de secol și vorbește despre cinism, înșelăciune și manipulare într-o profesie destinată slujirii adevărului.

Prințul William și Prințul Harry au criticat în termeni duri BBC-ul și pe unul dintre jurnaliștii săi, Martin Bashir, pentru „modul înșelător” în care acesta a obținut în 1995 un interviu televizat cu mama lor, prințesa Diana.

Același jurnalist care avea să facă încă un interviu controversat, în 2003, cu Michael Jackson, a cărui viață avea să se prăbușească în picaj după acuzațiile ce i-au fost aduse după transmiterea interviului.

În interviul difuzat de Panorama, prințesa Diana a făcut o relatare extraordinar de sinceră despre căsătoria ei cu prințul de Țara Galilor, spunând celebra „am fost trei în această căsătorie” - o referire la relația soțului ei cu viitoarea ducesă de Cornwall. În același interviu a recunoscut că și ea a avut o aventură.

Dar nu ceea ce a spus Diana în acel moment a făcut obiectul anchetei recente a unui judecător pensionat de la Curtea Supremă, ci modul în care Martin Bashir a obținut interviul cu Diana pentru a o determina să i se confeseze public.

Prințul William și Prințul Harry la funeraliile mamei lor, prințesa Diana
Prințul William și Prințul Harry la funeraliile mamei lor, prințesa Diana

Prințul William a spus că modul în care Bashir a obținut interviul a „influențat substanțial” ceea ce a spus mama lor despre căsătoria ei cu prințul Charles și a avut „o contribuție majoră” asupra relației dintre cei doi soți.

Criticile celor doi prinți au venit după ce o anchetă independentă a stabilit că Martin Bashir a folosit documente falsificate pentru a obține interviul și că șefii de la acea vreme ai BBC nu au cercetat așa cum trebuie modul în care Bashir a acționat.

William a spus că, prin rezultatul anchetei sale de la acea vreme asupra prestației lui Bashir, BBC a „contribuit în mod semnificativ la frica, paranoia și izolarea” prințesei Diana.

De altfel, Diana și Charles, moștenitorul tronului britanic, au divorțat un an mai târziu, în 1996, pentru ca peste încă un an Diana să moară într-un accident de mașină în timp ce era urmărită de paparazzi la Paris.

Prințul Charles și Prințesa Diana privind în direcții diferite, pe 3 noiembrie 1995, chiar în zilele în care Bashir îi alimenta prințesei temerile despre o conspirație inexistentă pentru a o fragiliza și a o determina să-i acorde interviul
Prințul Charles și Prințesa Diana privind în direcții diferite, pe 3 noiembrie 1995, chiar în zilele în care Bashir îi alimenta prințesei temerile despre o conspirație inexistentă pentru a o fragiliza și a o determina să-i acorde interviul

Prințul Harry a spus că ancheta făcută acum reprezintă un „prim pas către justiție și adevăr”.

Bashir a demisionat săptămâna trecută și și-a cerut scuze, spunând că falsificarea documentelor a fost „o prostie” și o acțiune pe care o regretă „profund”.

Directorul general al BBC a anunțat că acceptă rezultatele anchetei și și-a cerut, în numele corporației pe care o conduce, „scuze totale și necondiționate”.

Cum a început totul

În urmă cu douăzeci și șase de ani, programul BBC Panorama a obținut un interviu râvnit de toată lumea presei cu Diana, prințesa de Wales.

Interviul a fost urmărit de 23 de milioane de oameni și a reprezentat un moment de cotitură pentru cariera jurnalistului Martin Bashir.

Dar și pentru cuplul princiar.

După ce în toamna anului trecut au fost relansate acuzațiile că Bashir a indus-o în eroare pe prințesă pentru a-i câștiga încrederea, BBC a cerut o anchetă condusă de fostul judecător al Curții Supreme, Lord Dyson.

Această anchetă a stabilit că Bashir a fost „nesigur”, „viclean” și „necinstit”, cu totul altfel decât stabilise BBC în urmă cu 26 de ani, când Bashir a fost investigat de Tony Hall, devenit între timp director general al BBC. Numai că atunci Hall nu a descoperit nimic în neregulă și a stabilit că Bashir a fost „cinstit” și „onorabil”.

În ancheta de data recentă, Lord Dyson a condamnat inclusiv modul în care Hall și-a făcut propria sa anchetă internă și a calificat-o ca „defectuoasă” și „extrem de ineficientă”.

Interviul lui Bashir a fost unul din evenimentele TV ale secolului XX.

În calitate de soție care se separase de viitorul rege, prințesa Diana a vorbit despre adulter, despre complotul de la Palat, despre boli psihice și fizice și despre modul în care prințul Charles nu ar fi fost pregătit să preia coroana Regatului.

„Chiar crezi că s-a purtat o campanie împotriva ta?", a întrebat-o Martin Bashir pe prințesa Diana, după ce săptămâni întregi i-a cultivat aceste temeri susținând că are informații despre trucuri murdare folosite de jurnaliști, de cei de la curtea regală, de serviciile de informații și chiar de prietenii ei.

„Da, cred”, i-a răspuns Diana.

„Am lucrat la Panorama în 1995 și auzisem zvonurile că Bashir s-a folosit de înșelătorii pentru a-și atinge scopul, dar nimic mai mult. Detaliile au început să reapară abia în toamna anului trecut, la 25 de ani de la interviu”, spune jurnalistul BBC John Ware.

BBC a lansat zilele acestea pe ITV și Channel 4 unele dintre informațiile pe care jurnaliștii le căutau de ani de zile. În același timp, fratele prințesei Diana, Charles Spencer, cel care a intermediat întâlnirea prințesei cu Bashir, a dezvăluit că a ținut note ale întâlnirilor sale cu jurnalistul.

Raportul lui Lord Dyson reprezintă răspunsul oficial al BBC față de acuzațiile aduse lui Martin Bashir și eșecul anchetei lui Tony Hall din 1996.

Atât de grave au fost acuzațiile de dată recentă aduse lui Bashir că actuala echipă Panorama a decis că trebuie să facă propria sa investigație pentru a restabili încrederea publicului în jurnalismul și independența programului Panorama.

Prințesa Diana, pe 27 ianuarie 1988, într-o vizită la Melbourne
Prințesa Diana, pe 27 ianuarie 1988, într-o vizită la Melbourne

„Am vorbit cu aproape toți martorii care i-au dat mărturii lui Lord Dyson și cu mulți alții, inclusiv mărturii detaliate de la Earl Spencer. La fel ca Lord Dyson, am văzut și documente interne ale BBC care nu numai că arată că Bashir a mințit în mod repetat, dar recunoaște și că a existat o încălcare gravă a eticii jurnalistice și a regulilor BBC. Și totuși, consiliul de administrație al BBC a spus prin gura lui Hall că este sigur că Bashir nu și-a propus să înșele, în timp ce nota lui Hall destinată organului de conducere al corporației spunea (despre Bashir – n.r.) că este un ‘om cinstit și onorabil’”, spune jurnalistul John Ware.

Iar Lord Dyson spune, la rândul său că „ceea ce a făcut domnul Bashir nu a fost un act impulsiv, făcut sub impulsul momentului. A fost planificat cu atenție ... Ceea ce a făcut el a fost viclean și necinstit."

Bashir îl contactează pe Earl Spencer

Povestea începe cu planul lui Bashir de a-l convinge pe fratele prințesei Diana, Earl Spencer, că fiind printre jurnaliștii care acopereau „Războiul din Țara Galilor”, a avut acces la surse de nivel înalt care aveau dovezi despre o conspirație împotriva lui și a surorii sale.

Pe 24 august 1995, Bashir a lăsat un mesaj telefonic unuia dintre asistenții lui Spencer: „Nu vrem interviu sau informații”, ci doar „15 minute ca să vorbim”.

Apoi a trimis o scrisoare cu antetul BBC în care pretindea că a petrecut „ultimele trei luni investigând comportamentul presei”. De fapt, Bashir a petrecut o mare parte din acest timp lucrând la alte programe ale Panorama. Cu toate acestea, scrisoarea sa sugera că a descoperit dovezi ale intruziunii presei în viața familiei Spencer.

„Pur și simplu (vreau - n.r.) să împărtășesc niște informații care cred că ar putea fi de interes”, a scris el Bashir mizând pe faptul că Spencer va mușca momeala după ce a avusese propriile sale bătălii cu presa.

Pentru că nu a primit niciun răspuns, Bashir a sunat din nou pe 29 august. De data aceasta, Spencer a acceptat să se întâlnească cu el la Londra, la ora 18:00, ca să discute și să bea ceva pe fugă. Brusca invitație făcută de Spencer pare să-l fi luat pe Bashir prin surprindere.

Pentru a-l face pe Spencer să-i intermedieze o întâlnire cu sora sa, Bashir i-a arătat niște documente falsificate care arătau că fostul său șef de securitate, fost cadru al armatei, Alan Waller, ar fi fost plătit de corporația lui Rupert Murdoch, News International, și de serviciile de informații pentru a spiona familia Spencer. Cu toate acestea, Bashir nu i-a oferit aceste dovezi lui Spencer la prima lor întâlnire, probabil pentru că nu „crease” încă așa-zisele informații.

Ancheta Lordului Dyson nu a stabilit clar când au fost create aceste „informații”, dar ancheta de data recentă a BBC arată că acestea au fost „produse” după prima întâlnire a lui Bashir cu Spencer. Două zile mai târziu, Spencer a fost de acord să continue discuția cu Bashir la moșia sa de la Althorp, pe 31 august, la 11.30.

Extrase bancare false

Ca să construiască „dovezile”, Bashir a apelat la un fost coleg, Matt Wiessler, pe care l-a rugat să renunțe la tot pentru ceva ce nu suporta amânare. Graficianul nu își amintește data exactă, cu excepția faptului că întâlnirea a avut loc pe undeva între august și septembrie.

„Partenerul de afaceri al lui Wiessler la acea vreme mi-a spus că Bashir l-a sunat mai întâi și își amintește că era în perioada carnavalului din Notting Hill, care în 1995 s-a încheiat pe 28 august”, spune jurnalistul BBC John Ware, implicat în investigația BBC de restabilire a adevărului.

Wiessler spune că Bashir a venit la el acasă și i-a dictat din caietul său detalii despre ceea ce a spus că sunt două dintre extrasele bancare ale lui Alan Waller, pe care el a afirmat că le-a văzut - 4.000 de lire sterline de la News International, primite pe 8 martie 1994, și 6.500 de lire sterline de la un sediu din Jersey companie numită „Penfolds Consultants”, primite pe 4 iunie. Bashir nu a menționat atunci că povestea la care lucra era despre prințesa Diana, ci doar a spus că „ar putea duce la ceva mare” care are legătură cu „supravegherea de către MI5 sau MI6”.

Graficianul a presupus că Bashir a văzut extrasele de cont originale ale lui Waller și l-a informat pe Bashir că-i va lua o noapte să le recreeze. Wiessler a relatat că Bashir i-a spus că urma să plece cu avionul în dimineața următoare, așa că l-a instruit să-i trimită graficul la Heathrow la ora 07:00. Probabil că Bashir l-a vrut gata pentru călătoria sa la Althorp, de pe 31 august.

Nota lui Spencer despre acea întâlnire cu Bashir arată că jurnalistul a menționat despre existența unor plăți către Waller făcute de „Penfolds Consultants”, despre care acesta a spus că ar fi o companie care face plăți pentru serviciile de informații.

Dar afirmația cu care Bashir l-a agățat pe Spencer a fost alta, tot o informație falsă, și anume că secretarul privat al prințului Charles, comandantul Richard Aylard, conspira împotriva Dianei.

Notițele lui Spencer arată că Bashir a susținut că lui Aylard i s-au transmis conversații înregistrate în secret și, într-o aparentă referire la posibilitatea divorțului, i-ar fi spus jurnalistului Jonathan Dimbleby: „Suntem la sfârșitul jocului”.

Spencer spune că acest lucru l-a afectat profund, așa că l-a sunat pe editorul Panorama, Steve Hewlett și l-a întrebat dacă poate avea încredere în Bashir, iar Hewlett, potrivit lui Spencer, l-ar fi asigurat că Bashir este „unul dintre cei mai buni oameni ai mei”.

Bashir este prezentat Dianei

Pe 14 septembrie, Bashir și Spencer s-au întâlnit din nou la Althorp. Acum, Bashir și-a intensificat acuzațiile: comandantul Patrick Jephson, secretarul privat al Dianei, ar fi fost complice cu Aylard, iar pentru asta Bashir i-a arătat lui Spencer o foaie în format A4 îndoită cu presupuse plăți extrem de consistente, atât către Aylard, cât și către Jephson, de la serviciile de informații pentru a monitoriza mișcările prințesei Diana.

În ancheta făcută de Lord Dyson, Bashir a negat categoric că i-ar fi arătat un astfel de document lui Spencer.

Cu toate acestea, Spencer a notat următorul comentariu făcut de Bashir: „Patrick Jephson era un prieten cu Aylard + a avut legături comerciale până în 1992. Director neexecutiv al companiei de investiții financiare din board-ul căreia face parte Aylard. Jephson a încasat în comun + a demisionat în 1992."

Această încrengătură de așa-zise informații s-au suprapus perfect peste temerile Dianei cu privire la o conspirație din tabăra soțului ei, care s-ar fi retras la Palatul St James pentru a o discredita.

Spencer a considerat că sora lui ar trebui să audă toate acestea direct de la Bashir, așa că i-a telefonat pentru a-i sugera să aibă o întâlnire cu Bashir.

În răspunsul dat pentru Panorama, Diana a spus că a apreciat avertizările primite și că „totul are sens deplin pentru ceea ce se întâmplă în jurul meu în acest moment. „Ei” subestimează forța lui Spencer! O mulțime de luv de la Duch x”.

Capcana întinsă de Bashir se plia perfect pe temerile Dianei, care se temea că avea dușmani în locuri înalte și era deja vulnerabilă și neliniștită.

„Cred că ea căuta motive pentru care lucrurile erau așa cum erau”, a declarant acum fratele ei în ancheta făcută de BBC.

Începutul sfârșitului

Pe 19 septembrie, Spencer i l-a prezentat pe Bashir Dianei.

În timpul acestei întâlniri, Spencer a notat aproximativ 30 de afirmații pe care le atribuie lui Bashir, inclusiv despre presupusele comploturi ale lui Jephson împotriva Dianei.

La sfârșitul întâlnirii, Spencer susține că ar fi devenit foarte sceptic și că ar fi avertizat-o și pe sora sa, care i-ar fi dat de înțeles că nu contează și că s-a bucurat doar că a putut să-l revadă la întâlnirea pe care a avut-o cu Bashir. „Am avertizat-o pe Diana că poveștile lui nu se leagă și i-am cerut scuze ... și ea a spus: „Oh, nu-ți face griji, Carlos. A fost plăcut să te văd. Nu contează deloc ". Și am crezut că a fost ultima dată când am auzit de Martin Bashir."

În schimb, Bashir a negat, în ancheta făcută de Lord Dyson, că ar fi spus multe dintre lucrurile pe care i le-a atribuit Earl Spencer, fratele Dianei.

Pentru ea, în schimb, această întâlnire a fost doar începutul a numeroase întâlniri cu Bashir.

După cum spune Lord Dyson, până la sfârșitul verii 1995, ea era deja „pasionată de ideea unui interviu de televiziune”.

Prietenii care au cunoscut-o în perioada premergătoare interviului dat pentru Panorama au observat o schimbare din partea ei.

Au fost considerați că nu mai sunt de încredere, inclusiv secretarul ei personal, Jephson.

„Din perspectiva lui Martin Bashir, am fost obstacolul care trebuia înlăturat”, a spus el în investigația făcută acum de BBC.

Prințesa Diana, într-o vizită în Nepal - 5 martie 1993
Prințesa Diana, într-o vizită în Nepal - 5 martie 1993

„Pentru că exista o șansă bună ca, dacă o sfătuiesc să nu-i acorde interviul, să nu o facă."

Prietena Dianei, Rosa Monckton, a spus că toată lumea știa că ceva nu este în regulă.

Pe 30 octombrie, a doua zi după ce Diana confirmase în secret interviul cu Bashir, ea s-a întâlnit cu avocatul ei Lord Mishcon și i-a descris o serie de comploturi despre care a spus că au fost puse la cale împotriva ei. Solicitată să-și identifice sursele, Diana a răspuns doar că sunt „de încredere”.

Întrebarea cheie pe care și-o pune BBC acum „atât pentru ancheta noastră, cât și pentru cea a lui Lord Dyson, a fost: cum au scăpat mașinațiile lui Bashir celor mai înalți directori ai corporației, toți fuseseră redactori și jurnaliști pentru care prima regulă este să arunce un ochi sceptic asupra oricărui lucru”, constată jurnalistul BBC John Ware.

Alarmă la BBC

Primul semnal de alarmă de care ar fi trebuit să țină cont conducerea BBC de la acea vreme a venit din partea graficianului Wiesller.

La o lună de la difuzarea senzaționalului interviu, Wiessler le-a spus lui Tim Gardam și Tim Suter că a fost atras fără vina sa în falsificarea extraselor de cont de către Bashir. Wiessler - care spune că a făcut legătura între documentele false și interviu, după ce a fost difuzat - le-a spus că s-a adresat înainte și editorului de atunci de la Panorama, Steve Hewlett, care l-a asigurat însă că nu există niciun motiv de îngrijorare.

Hewlett a murit de cancer în 2017. „Ideea că ar fi putut să colaboreze cu Bashir în utilizarea extraselor de cont false este - pentru mine - de neimaginat. Și nimic din ce am văzut nu sugerează că Hewlett a avut vreo contribuție. Cu toate acestea, dacă ar fi fost în viață, Lord Dyson și-ar fi căutat la el răspunsuri la câteva din întrebările sale”, spune Ware.

De ce, de exemplu, după ce a fost avertizat pentru prima dată asupra extraselor bancare false la scurt timp după interviu, Hewlett nu a raportat acest lucru conducerii?

Dovezile sugerează că Hewlett a aflat pentru prima dată despre extrasele bancare false după ce Wiessler le-a trimis prin fax producătorului Panorama Mark Killick cu care lucrase anterior. Killick a recunoscut imediat numele „Penfolds Consultants” deoarece compania a apărut în două emisiuni anterioare pe care el și Bashir le făcuseră despre afacerile fostului manager de fotbal din Anglia, Terry Venables. De ce Killick nu s-a arătat nedumerit că Penfolds ar fi fost implicat în plata unui fost angajat al lui Earl Spencer?

Killick l-a confruntat pe Bashir cu extrasele bancare. Întâlnirea a fost scurtă și dură, iar Bashir i-a spus lui Killick că nu este treaba lui. Killick, împreună cu doi colegi - fostul redactor adjunct al Panoramei, Harry Dean și reporterul Panoramei, Tom Mangold, au mers la Hewlett pe 4 decembrie. Toți trei își amintesc, de asemenea, că editorul le-ar fi spus că nu este treaba lor. Dean l-a întrebat dacă știe despre extrasele bancare și Hewlett a spus că nu-și mai amintește. Dar, în timp ce Killick a plecat, i-a sugerat lui Hewlett să vorbească cu Spencer. În ciuda faptului că Spencer l-a sunat mai târziu pe Hewlett, „nu am văzut nicio dovadă că Hewlett sau oricine din conducerea BBC a verificat vreodată versiunea lui Bashir”, spune Ware.

Lord Dyson este deosebit de critic față de acest eșec. El spune că ancheta făcută apoi de Tony Hall și Anne Sloman, un fost producător de actualități radio care a devenit ulterior consilierul șef politic al BBC, a fost „defectuoasă și extrem de ineficientă”.

Lordul Dyson a spus că totul „s-ar fi schimbat substanțial dacă s-ar fi deranjat să vorbească cu Earl Spencer”.

Dean își amintește că Hewlett l-a asigurat ulterior că informațiile de pe extrasele de cont sunt adevărate.

Premierul îngrijorat după ancheta cu privire la înșelăciunea BBC

Premierul Boris Johnson a declarat că este recunoscător judecătorului pensionar Lord Dyson pentru că a făcut ancheta care a stabilit că BBC a acoperit „un comportament înșelător” al lui Bashir.

„Nu pot decât să-mi imaginez sentimentele Familiei Regale și sper foarte mult că BBC va lua toate măsurile posibile pentru a se asigura că nu se va mai întâmpla așa ceva", a spus el.

Protest la Kabul | Femeile afgane cer dreptul la muncă și educație
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00
XS
SM
MD
LG