Pentru prima dată în 36 de ani, Iranul e în situația de a alege un nou lider suprem.
Acest lucru s-a întâmplat o singură dată până acum, în 1989, după moartea fondatorului republicii islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, care a deschis calea pentru preluarea puterii de către ayatollahul Ali Khamenei.
În timp ce Khomeini a murit din cauze naturale, Khamenei a fost ucis pe 28 februarie, în prima zi a unei campanii militare comune americano-israeliane împotriva Iranului. Acum, Adunarea Experților, în care sunt 88 de persoane, trebuie să se întrunească în secret pentru a-i alege succesorul.
Alex Vatanka, directorul Programului Iran de la Institutul Orientului Mijlociu, cu sediul la Washington, spune pentru RFE/RL că oricine va ieși va fi ales pe baza unui singur criteriu: oportunitatea politică. Adunarea Experților este astăzi un „organism de aprobare”, iar procesul va fi condus de circumstanțe, mai degrabă decât de grooming, susține Vatanka.
Multe nume au fost vehiculate, de-a lungul anilor, ca potențiali succesori ai lui Khamenei, dar în prezent trei candidați sunt considerați pe scară largă drept favoriti.
Mojtaba Khamenei: Alegerea dinastică
Al doilea fiu, în vârstă de 56 de ani, al liderului suprem a fost descris mult timp drept „gardianul porții”.
Deși nu a deținut niciodată o funcție guvernamentală oficială, tânărul Khamenei a petrecut două decenii în epicentrul biroului tatălui său, Beyt, sincronizând acțiunile establishmentului clerical și Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Se crede că este susținut de IRGC, iar alegerea sa ar reprezenta o continuitate totală. Susținătorii susțin că intimitatea sa profundă cu aparatul de securitate îl face singurul candidat capabil să mențină ordinea în timpul conflictului activ.
Cu toate acestea, ascensiunea sa la putere riscă să provoace furie internă, în special în rândul principalilor susținători ai republicii islamice. Criticii susțin că o mișcare către o „conducere ereditară” ar trăda chiar rădăcinile anti-monarhiste ale Revoluției Islamice din 1979.
„Ideea unui fiu care îi succeadă tatălui său seamănă probabil cu optica unei monarhii”, spunea pentru RFE/RL în 2024, Farzan Sabet, cercetător asociat senior la Școala Postuniversitară din Geneva.
Un membru al Adunării Experților a insistat în 2024 că, în conversațiile cu adunarea, Khamenei senior s-a opus ideii ca fiul său să preia conducerea.
Mai mult, rangul clerical relativ scăzut al lui Khamenei Jr., Hojatoleslam, rămâne un punct de dispută. O agenție de știri afiliată seminariilor din Iran l-a numit din 2022 ayatollah, un titlu onorific rezervat clericilor de rang înalt.
Investigații recente, inclusiv un articol Bloomberg publicat la sfârșitul lunii ianuarie, detaliază existența unui portofoliu imobiliar extins și secret legat de tânărul Khamenei, care e, din 2019, sub sancțiuni americane. Relatările sugerează că acesta a menținut și extins cu succes o rețea globală de active de lux prin intermediari și companii-fantomă.
Alireza Arafi: Pariul sigur
Ayatollahul Alireza Arafi, în vârstă de 67 de ani, este „omul sistemului” prin excelență.
În prezent, membru al Consiliului de conducere interimar, format din trei membri, Arafi a urcat pe toate scările instituționale, de la conducerea Universității globale Al-Mustafa până la conducerea întregului sistem seminarial din Iran.
A intrat în politică abia în 2019, când a fost numit de Khamenei unul dintre cei șase clerici din puternicul Consiliu al Gardienilor.
Arafi este alegerea instituțională sigură. Are acreditările clericale necesare și a servit ca administrator loial fără a fi asociat public cu cele mai violente represiuni interne.
Potrivit lui Vatanka, ascensiunea lui Arafi nu a fost o întâmplare. El spune că disponibilitatea lui Khamenei de a-l numi în roluri sensibile „arată că are o mare încredere în abilitățile sale birocratice”.
L-a descris pe Arafi ca fiind un „soldat capabil” care ar prioritiza probabil supraviețuirea republicii islamice în detrimentul carismei personale.
Comparativ cu figuri precum șeful sistemului judiciar, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, care are ceea ce Vatanka numește „prea mult sânge pe mâini”, Arafi este un administrator curat care ar putea avea sprijinul IRGC „de dragul continuității”.
Deși Arafi este bine cunoscut în cercurile religioase, este departe de a fi un nume familiar pentru marea majoritate a iranienilor. Îi lipsește o bază de putere personală și s-ar putea să aibă dificultăți în a obține loialitatea absolută a IRGC.
Hassan Khomeini: Wild-Cardul moderat
Nepotul în vârstă de 53 de ani al fondatorului republicii islamice reprezintă cel mai puternic simbol al establishmentului clerical pentru „ceea ce ar fi putut fi”. Cleric moderat, cu legături strânse cu tabăra reformistă, el a fost mult timp marginalizat de către radicali.
Numele său a reapărut ca un potențial candidat reconciliator, mai ales după ce președintele Donald Trump a declarat că ar prefera un lider „mai moderat” la Teheran.
Pentru un sistem clerical a cărui legitimitate s-a erodat și care se confruntă cu izolarea internațională, Khomeini oferă un punct de sprijin. El este asociat cu cercuri reformiste și a pledat pentru libertățile sociale și dezescaladarea diplomatică.
Este profund antipatizat, însă, de radicaliști, până în punctul în care, în timpul unui discurs din 2022, huiduielile au devenit atât de intense încât Khamenei i-a certat pe cei care i-au huiduit când a urcat pe scenă după Khomeini.
Descalificarea sa în 2016 de către Consiliul Gardienilor pentru a candida la alegerile Adunării Experților sugerează că, pentru ca IRGC să-l accepte, republica islamică ar trebui să fie într-o stare de colaps aproape total, considerându-l o „supapă de siguranță” de ultimă instanță - o expresie populară printre criticii republicii islamice - pentru a preveni revoluția.
„Salvați ce-a mai rămas”
Vatanka afirmă că circumstanțele oricărei succesiuni ar face misiunea în mare parte irelevantă încă din prima zi.
Preluarea unei țări aflate sub atac militar, cu o populație epuizată și o economie supusă unor presiuni severe ar forța chiar și un ideolog convins spre pragmatism. „Acum nu este momentul dublării eforturilor”, spune Vatanka. „Acum este momentul să fie pus capăt acestui război, momentul regrupării și al salvării a ce a mai rămas din țară.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.