DEPENDENTUL
«Sunt Cristina Cioran și am fost dependentă de nicotină», mărturisește cu sinceritate actrița.
Cristina a fost dependentă de țigări de la 14 ani. S-a lăsat de fumat prima oară după aproape 20 de ani, dar nu a scăpat cu totul de acest viciu.
Poate fi povestea oricărei persoane care fumează. Poate ar vrea să renunțe, dar starea pe care nicotina o dă organismului este mai puternică decât intenția de nu mai fuma.
Dependentul de tutun e cel care spune că se poate lăsa oricând, dar după ani de zile continuă să fumeze fără să se poată opri. Iar dacă se oprește, riscă oricând să se reapuce.
Cristina Cioran, de exemplu, s-a reapucat de fumat după ce a venit pe lume fetița ei, născută prematur. Avusese 10 ani de abstinență.
În 2021, a reînceput să fumeze țigări cu tutun încălzit și nu s-a mai oprit alți doi ani și trei luni.
A renunțat din nou în luna august, anul acesta. Spune ca dependența ei era întreținută și alimentată de felul în care e promovat tutunul, cu gratuități și tot felul de cadouri.
Simțea că fumatul îi face rău, știa riscurile pentru sănătate, dar continua să fumeze tot mai mult și mai mult. Fuma 40-50-60 de țigări pe zi.
Acum din nou nu mai fumează. Speră că va rămâne nefumătoare, dar recunoaște că exercițiul de voință este foarte greu.
MEDICUL
Fumatul a devenit o banalitate de care fumătorul nu se teme, iar industria tutunului știe asta. În ciuda imaginilor dramatice de pe pachetele de țigări, a mesajelor grave, peste 30% dintre bărbații români fumează zilnic, iar la femei procentul trece ușor de 7%.
Doctorul care a pus pe picioare programul național de intervenție în infarct, profesorul Gabriel Tatu Chițoiu, medic primar cardiolog, a făcut un calcul pentru cei care fumeză un pachet de țigări pe zi. Înseamnă o jumătate de tonă de țigări într-o viață de om. Un vagon de tutun.
„În toate filmele pe care le vedeam noi în copilărie se fuma foarte mult. În aceste filme era o modă: doamnele fumau mult pentru că erau slabe, le ținea slabe, dar erau slabe din cauza intoxicației cu nicotină și, ulterior, s-a dovedit că este cancerigen.
Fumatul nu este un viciu, este o boală și este o boală care te roade pe dinăuntru, roade arterele, face praf inima, plămânii și, mai devreme sau mai târziu, vei avea o boală cronică.”
Oricât de dramatic sună atenționarea medicului, realitatea dependentului e mult mai dură. 76,5% dintre adulții români în vârstă de peste 15 ani au auzit despre țigările electronice, iar 11,3% le-au folosit măcar o dată.
„Frica de boală este mai mică decât dorința de a fuma. Doar în cazul în care pacientul primește diagnosticul de cancer pulmonar, fumătorul se oprește din fumat. Din păcate, cele mai frecvente situații sunt cele în care descoperim pacienții la fereastră, cu tubul de oxigen în nas și cu țigara în mână. Este cel mai mare pericol la care se expun.
Oxigenul poate să producă explozie, țigara este practic foc și atunci riscul este major și aceste lucruri sunt reale, sunt frecvente și sunt foarte greu de gestionat. Sunt atât de bolnavi unii dintre ei că nu pot să iasă din salon și să ajungă la capătul coridorului unde au o fereastră. Se ridică din pat, fac un pas care le permite să se sprijine pe pervazul ferestrei și fumează”, spune doctorul Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologe Marius Nasta din București.
Cei care fumează și citesc rândurile acestea cunosc exact simptomele. Le recunoaște si Cristina Cioran care confirmă cu tristețe că, „dacă ar fi să mă sfătuiască cineva: «Nu fuma! », păi de aia aș fuma și în timp ce-i dau dreptate și îi spun «Vai, îți mulțumesc că ești alături de mine! «, mă duc până la toaletă. Aș găsi oricând, oricum o modalitate să păcălesc. Dar pe mine nu pot să mă păcălesc”.
EȘECUL PROGRAMULUI NAȚIONAL
Dependența de tutun era tratată cu ajutorul programului național STOP FUMAT, dar Ministerul Sănătății a redus la minimum finanțarea acestui program, astfel încât programările fumătorilor care ar fi dorit să se lase au fost anulate rând pe rând în toate județele din țară.
„Se impune o intervenție medicală a unui medic avizat, care este specializat în consiliere pe o zonă comportamentală și o consiliere pe zona farmacologică și, sigur, se adaugă și recomandări care nu au nimic de-a face cu terapia medicamentoasă, dar care sunt importante și pe care pacientul trebuie să le respecte pentru o perioadă, în medie, de două luni.
În primul rând, desființarea pachetului de țigări. Să nu mai fie în casă, să nu fie nicio brichetă. În al doilea rând, ar fi bine ca acest moment de întrerupere să fie luat împreună cu familia, dacă sunt și alți fumători în familie, pentru că există capcane permanent în preajmă și tentația rămâne”, explică profesorul Florin Mihălțan, medic primar pneumolog și unul dintre autorii Ghidului Antifumat al Societății Române de Pneumologie.
„Există studii care arată ce se întâmplă după ce fumezi prima țigară sau iei nicotină dimineața. Apare o creștere bruscă a tensiunii arteriale. Acest consum de nicotină încontinuu, sub diverse forme, este unul dintre factorii care duc la stabilizarea tensiunii arteriale la valori mari, deci la apariția hipertensiunii arteriale. Al doilea lucru, care este cel mai important, este că această nicotină arde pereții arterelor noastre pe dinăuntru”, avertizează medicul.
Dependența de tutun intră în aceeași sferă precum dependențele de droguri, nicotina fiind și ea drog. Tratamentul include prescrierea unor medicamente în cabinetul medicului pneumolog și consiliere psihologică. Din păcate, în ciuda faptului că Ministerul Sănătății încasează accizele pentru vânzarea tutunului, programul antifumat nu decontează nici tratamentul, nici consilierea psihologică. Singurii pacienți fumători care beneficiază de consiliere gratuită antifumat sunt cei internați în spital, pe durata spitalizării.
