Actualizare marți, 4 februarie
DIICOT anunță într-un comunicat de presă reținerea a 11 persoane – șapte bărbați și patru femei – în Dosarul Nordis. Alte două persoane au fost plasate sub control judiciar.
Acuzațiile din dosar sunt de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
„În urma perchezițiilor efectuate au fost identificate și ridicate peste 50 de sisteme informatice și dispozitive de stocare a datelor (laptopuri, tablete, un server, memory stick-uri și hard-diskuri externe), telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, înscrisuri, obiecte de lux (ceasuri, bijuterii și genți ce poartă însemnele unor mărci cunoscute), precum și alte mijloace de probă”, transmite DIICOT.
Cele 11 persoane reținute vor fi duse la Curtea de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Actualizare 22:00
Laura Vicol și soțul ei, Vladimir Ciorbă, au ieșit din sediul DIICOT șu au fost băgați într-o dubă a jandarmeriei. Potrivit News.ro, șapte persoane ar fi reținute, în total, în acest dosar.
DIICOT nu a transmis, în mod oficial, o listă a persoanelor reținute sau acuzațiile de care aceștia sunt acuzați.
Actualizare 21:45
Ioana Cosma, unul dintre notarii puși sub acuzare în acest dosar, a dezvăluit la Antena 3 că ar fi acuzată de DIICOT că a autentificat promisiuni de de vânzare a unor apartamente din Constanța, care s-au și vândut. Cosma a negat că ar fi comis vreo faptă penală în legătură cu activitatea Nordis.
Actualizare 19:40
Fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, și soțul său – Vladimir Ciorbă, cel care controlează grupul de firme Nordis – au fost reținuți pentru 24 de ore, anunță Digi24 și G4Media, care citează surse judiciare.
Articol inițial
Peste 1.500 de persoane fizice sau companii – dar și instituții publice – ar fi fost păgubite de Nordis Management, compania-mamă din grupul „Nordis”, reiese din tabelul preliminar al creditorilor, depus în instanță la finele săptămânii trecute, pe 31 ianuarie.
Insolvența companiei „Nordis Management” se judecă la Tribunalul București.
Suma totală pe care compania controlată de Vladimir Ciorbă – soțul Laurei Vicol, fosta șefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților – o are de plătit în acest moment este de aproximativ 730 de milioane de lei (147 de milioane de euro).
Sunt bani pe care peste o mie de persoane fizice îi au de recuperat după ce au plătit avansuri pentru apartamente pe care nu le-au mai primit, de companii care au efectuat prestări de servicii neplătite, de bănci care au oferit împrumuturi nerestituite.
În paralel, luni, pe 3 februarie, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) au anunțat primele acțiuni de cercetare penală în cazul Nordis.
65 de percheziții – două dintre ele la Monte Carlo – au loc luni în peste 70 de locuințe ale membrilor firmelor din grupul Nordis sau la sediile companiilor.
Printre cei care au ajuns luni la audieri se numără și Laura Vicol, soțul ei, Vladimir Ciorbă, precum și Ioana Băsescu, notar, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, dar și fosta deputată Andreea Cosma.
DIICOT nu a oferit detalii cu privire la acuzațiile aduse celor două. Despre Ioana Băsescu, Europa Liberă a descoperit că a autentificat intabularea mai multor apartamente sau spații comunune ale unui bloc construit de Nordis în județul Constanța.
Laura Vicol a negat în fața jurnaliștilor că ar fi comis vreo ilegalitate în legătură cu Nordis. „Am trei copii acasă, credeți că mi-aș expune copiii sau aș fi de acord ca cineva la mine în casă să săvârșească o infracțiune?”, a spus ea.
Avocații Nordis nu au transmis un punct de vedere până la publicarea acestui articol.
Anchetatorii vorbesc despre un grup infracțional organizat care a fost constituit încă din 2018 – organizat pe trei paliere.
Scopul grupării, spun procutorii DIICOT, era inducerea în eroare a cumpărătorilor și obținerea în mod ilegal de rambursări și restituiri de la bugetul de stat, de pildă TVA.
Prejudiciul anunțat de DIICOT (195 de milioane de euro) este mai mare decât suma totală din tabelul preliminar din dosarul de insolvență (147 de milioane de euro).
Un posibil motiv al diferenței: pe lângă datoriile pe care compania din domeniul imobiliar le-ar avea la persoane fizice sau juridice, firmele și afaceriștii din grupul „Nordis” sunt acuzate că ar fi păcălit și statul român, obținând decontări de TVA sau deduceri fiscale cu documente fraudate.
La finele anului, potrivit ANAF, statul român avea de recuperat de la Nordis Management peste 11 milioane de lei (2,2 milioane de euro). Suma nu includea însă eventualele decontări ilegale de TVA, despre care amintește acum DIICOT.
Evaziunea fiscală, de altfel, e una dintre infracțiunile pe care este construit dosarul instrumentat de DIICOT.
Tipuri de înșelăciuni de care este acuzat Nordis
Pe 7 iulie 2021, M.G., medic dentist din Viena, a mers la un birou notarial din București. Voia să își cumpere un apartament despre care credea că e de lux, pe litoralul românesc, la etajul zece al unui ansamblu imobiliar din Năvodari care urma să fie construit de Nordis.
Bărbatul a plătit 137.549,52 de euro și a așteptat până în aprilie 2022 să devină proprietar.
Cu câteva zile înainte de termenul limită stabilit prin antecontract, a primit o notificare din partea Nordis că „situaţia pandemică” a întârziat lucrările și, din acest motiv, apartamentul va fi gata la finele anului, pe 31 decembrie 2022.
S-a făcut 2024 și medicul nu și-a primit locuința de la malul mării. Mai mult, nu a mai primit niciun semn de la compania Nordis – a rămas și fără bani, și fără apartament.
M.G. este unul dintre cei peste 1.500 de creditori din dosarul de insolvență al Nordis Management, unul dintre cele mai ample dosar de acest tip de pe rolul Justiției Române.
Dar și unul dintre cei aproximativ o mie de păgubiți care au dat Nordis în judecată pentru a-și recupera diferite sume de bani. El are și calitatea de parte vătămată, în dosarul instrumentat de DIICOT.
Europa Liberă a identificat zeci de procese, multe deschise în 2024, în care diferiți clienți – precum medicul M.G. – încearcă să își recupereze banii de la Nordis, dați pentru apartamente pe care nu le-au primit.
Procese au mai fost deschise și de firme care au avut relații contractuale cu Nordis – de pildă o firmă de amenajări interioare – care nu și-au mai primit banii după ce au făcut lucrările.
Firma Nordis Management – care se află în mijlocul grupului „Nordis” – este implicată în 863 de procese, arată datele de pe portalul de judecată; în cele mai multe are calitatea de pârâtă, adică i se cer bani pentru servicii neonorate.
Ancheta penală
În dosarul anunțat luni, 3 ianuarie, de DIICOT, acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare, spălate de bani sau evaziune.
Printre cei vizați, potrivit unor surse judiciare, se numără omul de afaceri Vladimir Ciorbă – soțul Laurei Vicol – precum și diverși parteneri de afaceri de-ai acestuia.
Ciorbă este cel care, în trecut, în perioada în care se presupune că firmele sale ar fi înșelat clienții, călătorea cu avioane private alături de premierul României, Marcel Ciolacu.
Subiectul acestor călătorii, despre care G4Media a scris că ar fi fost plătite de Nordis, au fost una dintre cele mai importante teme din campania electorală prezidențială din toamna anului 2024.
Marcel Ciolacu, pe atunci candidat al Partidului Social Democrat, a negat tot timpul că Nordis i-ar fi plătit vacanțele, spunând că a călătorit pe banii săi.
Revenind la dosarul DIICOT, în comunicatul transmis luni este descris mecanismul presupuselor infracțiuni: Nordis este acuzată de „evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.”
Sumele obținute erau, mai departe, introdusi într-un circuit de spălare a banilor.
Stadiu ansamblurilor promise de Nordis
Nordis Group a fost fondată în anul 2008 de către Emanuel Poştoacă.
Grupul s-a extins în domeniul dezvoltării imobiliare de lux din România mai ales după intrarea în companie a lui Vladimir Ciorbă, când a început să se concentreze doar pe construcţia de ansambluri rezidenţiale şi hoteliere premium în locaţii turistice de lux din ţara noastră: Mamaia, Sinaia, Poiana Braşov.
Compania au anunțat construcția unor ansambluri de lux și în București.
În Mamaia, Sinaia și Brașov, Nordis a promis construcția a peste 1.400 de apartamente de lux. Stadiul actual al acestora este incert, însă o investigație a Recorder a dezvăluit, la finele anului 2024, că șantierele sunt abandonate. La Mamaia, un singur imobil – cu regim hotelier – a fost dat în folosință. Acolo, mai multe persoane au cumpărat apartamente fără a intra efectiv în posesia lor.
Și complexul din București, din nordul Bucureștiului, este abandonat.
Nordis a anunțat administratorul judiciar că vrea să vândă mai multe dintre ansamblurile imobiliare începute, iar pentru altele vrea să găsească investitori.
Dosarul de insolvență
Administratorul judiciar CITR a depus vineri, 31 ianuarie, tabelul preliminar al creanțelor din dosarul de insolvență al Nordis.
Tabelul creditorilor este cel care atestă că o persoană persoană fizică sau juridică are dreptul de a recupera bani de la un datornic – în cazul de față Nordis.
„Tabelul preliminar a fost trimis la instanţă în data de 31 ianuarie 2025, iar totalul creanţelor acceptate la masa credală este de 728.879.237 lei, din care 422.694.049 lei reprezintă creanţe potenţiale, care izvorăsc în principal din obligaţii de a face care sunt în prezent în vigoare”, a transis administratorul judiciar.
O „creanță potențială” pot fi, de pildă, daune materiale sau dobânzi pe care o instanță le-ar putea stabili în favoarea unui cumpărător înșelat.
CITR spune că printre motivele pentru care Nordis a intrat în insolvență se numără: decizia de dezvoltare în paralel a mai multor proiecte (Mamaia, Sinaia, Braşov), activitatea de dezvoltare nu a fost împărţită pe centre de cost/profit, dar şi „estimări eronate de investiţie.”
„O altă cauză a fost faptul că neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi întârzierile în livrarea proiectelor au condus la plata de daune şi la decapitalizarea companiei.”
Trei tipuri de creditori există la masa credală:
- clienţi cu promisiuni de vânzare-cumpărare în derulare. În cazul în care proiectele vor fi finalizate şi apartamentele livrate conform promisiunilor în derulare, datoria totală ar fi redusă cu peste 350 milioane lei.
- clienţi care au decis să se retragă din proiect şi să opteze pentru rezoluţiunea promisiunilor, care au doar dreptul de a recupera sumele investite;
- clienţi care astăzi sunt proprietari, însă apartamentele nu sunt la stadiul promis (nefiind finisate/mobilate) şi/sau nu au fost predate. Predarea apartamentelor şi finisarea/mobilarea lor ar diminua totalul datoriilor cu peste 55 milioane lei.
Administratorul judiciar a mai transmis că varianta cea mai optimistă pentru cei păgubiți este care Nordis să finalizeze blocurile de locuințe pe care le-a promis.
În caz contrar, dacă compania ar intra în faliment, executorii ar trebui să vândă imobilele în stadiul actual și din banii obținuți să fie plătite prejudiciile. Problema e că această variantă ar putea să nu acopere paguba totală.
Nordis dezvoltă în prezent ansambluri imobiliare la Mamaia, Brașov și Sinaia. Despre cel de la malul mării promit că ar putea să înceapă să dea în folosință primul bloc până în vara acestui an, însă mai are nevoie de bani pentru a finaliza întreg proiectul.
La Brașov, compania vrea să vândă proiectul unui alt investitor în timp ce la Sinaia nu a fost identificat un investitor interesat, dar „suntem în proces continuu de prospectare a pieţei de profil pentru identificarea unor soluţii viabile”, arată CITR.
În scenariul finalizării celor trei proiecte, vor fi disponibile pentru vânzare 414 unităţi din totalul de 1.966 aflate în curs de dezvoltare, conform informaţiilor furnizate de companie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
