Milioane de afgani din Iran se confruntă cu un viitor incert din cauza deciziei Teheranului de a pune în aplicare restricții drastice care vor bloca accesul la asistență medicală, educație, cazare și alte servicii esențiale pentru imigranții fără documente.
Noua politică, în vigoare din 21 martie, i-a pus pe mulți afgani în fața unei alegeri imposibile între o țară gazdă ostilă și o patrie instabilă.
Lui Rasheed, un imigrant afgan care trăiește în Iran, consecințele acestor politici deja i-au afectat viața.
Rasheed a revenit recent în Afganistan după ce medicii din Iran au refuzat să o trateze pe mama lui, o femeie în vârstă, bolnavă de inimă.
„Mi s-a spus să mă întorc în Afganistan pentru că afganii nu ar trebui să primească niciun tratament aici”, și-a amintit Rasheed de conversația sa cu un oficial de la un spital guvernamental din Teheran.
„Starea mamei mele se deteriora rapid, ceea ce m-a determinat să mă întorc în țara mea”, a declarat el pentru Radio Azadi al RFE/RL. Rasheed a rugat ca numele său real să nu fie dezvăluit pentru a-i proteja identitatea.
La Karaj, un oraș de lângă Teheran, un alt imigrant afgan, Ehsan Zia, este de-a dreptul copleșit de faptul că cele două fiice adolescente ale sale nu mai pot merge la școală.
„Speranțele noastre au fost spulberate”, a declarat el pentru Radio Azadi. „Chiar și aici, fiicele mele sunt private de educație”.
Zia s-a mutat în Iran în urmă cu trei ani, după ce talibanii le-au interzis adolescentelor accesul la educație, odată cu revenirea lor la putere în Afganistan, în august 2021. Deși are o viză de ședere legală în Iran, Zia spune că nu a putut să își înscrie fiicele la școală din cauza birocrației și a politicilor schimbătoare.
Cine va fi afectat de noua politică?
La începutul acestei luni, Centrul pentru problemele străinilor și imigranților (CAFIA) din cadrul Ministerului de Interne al Iranului a anunțat șase categorii de afgani care vor putea beneficia în continuare de servicii-cheie conform noilor norme.
Acestea includ afganii înregistrați ca refugiați, cei cu vize sau permise de muncă valabile, foștii angajați ai guvernului afgan susținut de Occident - care a fost răsturnat de talibani - și familiile cu copii care frecventează școala și care solicită vize.
Teheranul a deportat deja mai mult de două milioane de afgani în ultimii doi ani, ca parte a unei campanii ce vizează imigranții fără documente.
Nader Yarahmadi, șeful CAFIA, a apărat decizia guvernului, declarând agenției de presă semi-oficiale ISNA că „nu există niciun obstacol în calea întoarcerii [în Afganistan] datorită stabilității relative și politicilor declarate ale actualului guvern afgan”.
Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați, UNHCR, estimează că aproximativ 4 milioane de afgani trăiesc în Iran, inclusiv peste 2 milioane de migranți fără acte. Cifrele citate de oficialii iranieni și de mass-media variază foarte mult, unii susținând că opt milioane de afgani locuiesc în Iran.
Riscul tensiunilor cu talibanii
Represiunea împotriva afganilor fără documente a coincis cu creșterea sentimentelor anti-afgane în Iran.
Migranții afgani săraci sunt adesea făcuți țapi ispășitori pentru infracțiuni, insecuritate și șomaj. Asemenea percepții au alimentat violența mulțimilor împotriva afganilor, precum și arestările în masă și tratamentul brutal al poliției iraniene și al forțelor de securitate de la frontieră.
„Oprirea serviciilor de bază pentru migranți va perturba piața muncii și va face mai mulți oameni să intre în economia subterană”, a declarat Graeme Smith, analist principal pentru Afganistan la International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles.
Migranții afgani reprezintă o parte semnificativă a forței de muncă din Iran în agricultură și construcții - sectoare care ar putea avea de suferit dacă lucrătorii fără documente sunt expulzați în masă.
Smith a avertizat, de asemenea, că politicile Teheranului ar putea agrava tensiunile dintre Iran și Afganistan. Guvernul taliban a intrat deja în conflict cu Pakistanul vecin din cauza tratamentului aplicat refugiaților afgani.
„Talibanii s-ar putea simți provocați să răspundă, de exemplu, prin restricții privind împărțirea apei”, a spus Smith, referindu-se la o dispută de lungă durată privind drepturile asupra apei.
Experții susțin că abordarea Teheranului s-ar putea întoarce împotriva sa atât din punct de vedere economic, cât și geopolitic. Un Iran izolat și puternic sancționat are nevoie de relații stabile cu guvernul taliban din Afganistan pentru a extinde legăturile comerciale, a menține securitatea frontierelor și a construi o economie regională mai integrată.
„ Această politică va provoca nu numai suferință pentru afganii afectați”, a precizat Smith, „dar reprezintă și o politică contraproductivă pentru Teheran”.
articol publicat inițial pe rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.