HRW: Poporul afgan trăiește un „coșmar umanitar și al drepturilor omului” de când talibanii au preluat puterea
Un luptător taliban stă de pază în timp ce femeile așteaptă să primească rații de hrană distribuite de un grup de ajutor umanitar din Kabul pe 23 mai.
Edictul taliban care interzice femeilor să lucreze în organizații neguvernamentale locale și internaționale are un efect devastator asupra lor și sporește dificultățile în procurarea hranei, a îngrijirii medicale și a locuinței.
Human Rights Watch (HRW) a îndemnat țările donatoare să găsească modalități de a atenua criza umanitară și a drepturilor omului în curs de desfășurare în Afganistan, fără a consolida politicile represive ale talibanilor împotriva femeilor, fetelor și presei.
Edictul taliban care interzice femeilor și fetelor accesul la educație a contribuit, de asemenea, la adâncirea crizei umanitare din Afganistan, spune HRW.
„Politicile misogine ale talibanilor arată o desconsiderare totală față de drepturile fundamentale ale femeilor”, a declarat Fereshta Abbasi de la HRW, adăugând că măsurile de restricție de gen ale grupului dăunează întregii societăți afgane, nu numai femeilor.
Abbasi a spus că afganii trăiesc în prezent un „coșmar umanitar și al drepturilor omului sub dominația talibană”.
Ea a îndemnat conducerea grupului militant să renunțe la „regulile și politicile abuzive” și a cerut comunității internaționale să-i tragă la răspundere pentru înrăutățirea situației din țara devastată de război.
Afganistanul a pierdut asistența pentru dezvoltare și sprijinul financiar din partea donatorilor occidentali după ce talibanii au preluat puterea în urma retragerii finale a forțelor SUA și NATO la sfârșitul lunii august 2021.
După ce a căzut din nou sub dominația talibană, Afganistanul a fost cuprins de una dintre cele mai grave crize din lume. Zonele afectate, cu peste 28 de milioane de oameni, adică două treimi din întreaga populație, au nevoie urgentă de ajutor umanitar, a avertizat HRW.
„Răspunsul talibanilor la criza umanitară copleșitoare din Afganistan a fost să zdrobească în continuare drepturile femeilor și orice disidență”, a spus Abbasi.
„Guvernele care se angajează în discuții cu talibanii ar trebui să îi preseze să inverseze de urgență cursul și să restabilească drepturile fundamentale ale tuturor afganilor, oferind în același timp asistență vitală populației afgane”.
Ce se întâmplă cu valea istorică Bamiyan din Afganistan, aflată în Patrimoniul UNESCO
1/10Un muncitor afgan împinge o roabă sub spațiul gol în care se afla cândva o statuie a lui Buda, veche de 1.400 de ani, în Bamiyan, Afganistan.
Arheologii care lucrează pentru a conserva puținul patrimoniu cultural care mai există în Valea Bamiyan au avut de-a face cu săpături ilegale, cu dezvoltări imobiliare și cu pistolari talibani care folosesc rămășițele Buda pentru a se antrena la țintă.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
2/10Valea Bamiyan, situată în mijlocul munților Hindu Kush, este unul dintre cele două situri din Afganistan incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Descoperirile arheologice constau în opere de artă budistă create între secolele I și XIII.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
3/10În martie 2001, regimul taliban fundamentalist islamic a aruncat în aer sculpturile Buda Salsal și Shahmama, importante din punct de vedere cultural, după ce le-a declarat ca fiind neislamice. Comunitatea internațională a denunțat cu fermitate distrugerea.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
4/10Talibanii se află în fața sitului, care a fost adăugat în 2003 pe lista UNESCO a siturilor culturale pe cale de dispariție.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
5/10În ciuda distrugerii statuilor lui Buda, vizitatorii continuă să viziteze Valea Bamiyan, unde, în 2008, oamenii de știință au declarat că cele mai vechi picturi în ulei din lume au fost descoperite într-o peșteră săpată în munte.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
6/10Un detaliu al picturilor murale budiste din Bamiyan, care datează din jurul anului 650 d.Hr.
„Acesta este cel mai timpuriu exemplu clar de pictură în ulei din lume, deși uleiurile de uscare erau deja folosite de vechii romani și egipteni, dar numai ca medicamente și produse cosmetice", a declarat Yoko Taniguchi, liderul echipei de cercetători.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
7/10
Regimul taliban lipsit de bani a început să construiască un complex turistic, ceea ce arheologii se tem că va deteriora și mai mult terenurile antice. Complexul va fi situat lângă peșterile mănăstirii budiste.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
8/10Talibanii permit, de asemenea, ca situl să fie folosit pentru exploatarea cărbunelui, ceea ce reprezintă o amenințare suplimentară.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
9/10La problemele de la Bamiyan se adaugă un aflux de afgani strămutați din provincia Kunduz, ale căror case au fost distruse de inundații și care locuiesc acum într-o zonă deschisă în fața ruinelor.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
10/10Statuia Salsal, de 55 de metri, care înseamnă „lumina strălucește prin univers", era cunoscută și sub numele de "Buddha occidental". Ea este văzută aici într-o fotografie din 1997.
11 martie marchează aniversarea distrugerii statuilor lui Buda din secolul al VI-lea din Bamiyan de către talibani în 2001. Potrivit experților, încălcarea regimului construcțiilor prin ridicarea altora,dar si neglijența și jafurile pun în pericol statutul și viitorul sit-ului Patrimoniului UNESCO.
Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.
