Afișe cu liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu au fost lipite în mai multe toalete din Aeroportul Otopeni. Incidentul nu este singular. Promovarea ideilor și însemnelor legionare a crescut în ultima vreme, deși există o lege care pedepsește chiar cu închisoarea aceste fapte.
Informația despre afișele din toaletele Aeroportului Otopeni a fost făcută publică de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, pe pagina sa de Facebook.
„Toaletele de la aeroportul Otopeni sunt pline de poze cu Codreanu. Pare a fi un loc de expresie foarte îndrăgit de fanii săi actuali”, se arată în postarea însoțită de o fotografie ruptă cu Zelea Codreanu.
Theodor Paleologu spune pentru Europa Liberă că a observat afișul în zona „Plecări” a aeroportului de la Otopeni, în trei toalete diferite, toate destinate bărbaților.
Nu este pentru prima dată când îl găsește. Paleologu a mai văzut afișul – care are dimensiunea unui caiet obișnuit – în aceeași zonă, și la jumătatea lui octombrie.
Atunci, lângă poster cineva mâzgălise cu pixul o svastică în stânga, iar în dreapta scrisese „criminal”.
Posterele de aceste dimensiuni sunt un lucru nou în peisajul celor care promovează mesaje legionare.
Scurt istoric al Mișcării Legionare
Mișcarea Legionară fost o organizație naționalist-fascistă în România interbelică devenită partid politic. Avea un caracter mistic-religios, anticomunist,, antisemit, anticapitalism și antimasonic, organizată, finanțată și dirijată cu sprijinul organizației naziste paramilitare SS.
Fondatorul mișcării în România a fost Corneliu Zelea Codreanu, supranumit „Căpitanul”.
În iunie 1930, din motive electorale, Codreanu creează „Garda de Fier”, o organizație care lupta „împotriva expansiunii comunismului”, care urma să fie un fel de partid-umbrelă pentru racolarea altor partide în scopul participării la alegeri.
În apropierea alegerilor din 1933, Codreanu întemeiază partidul „Totul pentru Țară”. Mișcarea este scoasă în afara legii de premierul I.G. Duca. Membrii Gărzii ripostează la 29 decembrie 1933 prin asasinarea premierului Duca în gara din Sinaia.
În martie 1938, Nicolae Iorga îl acuză pe liderul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, de ultragiu față de un ministru. Codreanu e arestat și condamnat. În noiembrie 1930, e asasinat de alți 13 legionari, de către jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava. A doua zi presa anunță că cei 13 legionari și Codreanu au fost împușcați în urma unei tentative de evadare.
Conducerea mișcării este preluată de Horia Sima, care continuă seria de asasinate politice.
Asasinatele politice ale Mișcării Legionare:
- Ion Gheorghe Duca, prim-ministru - 29 decembrie 1933;
- Mihai Stelescu, legionar, opozant al lui Zelea Codreanu - 16 iulie 1936;
- Armand Călinescu, prim-ministru - 21 septembrie 1939;
- Nicolae Iorga, istoric, fost prim-ministru - 27 noiembrie 1940;
- Virgil Madgearu, economist și politician de stânga - 27 noiembrie 1940;
- Gen. Gh. Argeșanu, militari, fost prim-ministru - 27 noiembrie 1940;
- Mihail Moruzov, șeful serviciilor secrete - 27 noiembrie 1940.
În septembrie 1940, regele Carol al II-lea îl cheamă la guvernare pe generalul Ion Antonescu, susținut de Horia Sima, cu condiția să facă un guvern de uniune națională. Sima încheie cu Antonescu o alianță pentru constituirea unui guvern legionar și a unui „Stat Național-Legionar”.
Partidele politice istorice (liberalii, țărăniștii, social democrații) refuză să participe oficial la guvernare alături de legionari.
În ianuarie 1941, Horia Sima și legionarii organizează o lovitură de stat împotriva lui Antonescu și a Armatei Române. Antonescu învinge rebeliunea legionară în trei zile. Tot atunci, legionarii pornesc pogromul împotriva evreilor din sudul țării.
În iunie, generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, declanșează pogromul împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași, unde au murit 13.266 de evrei.
Istoricii familiarizați cu fenomenul spun că, în cele mai multe cazuri, imaginea liderului Zelea Codreanu apare pe stickere mici lipite în toaletele barurilor/restaurantelor sau pe semnele de circulație din marile orașe.
Majoritatea sunt însoțite de alte însemne legionare oarecum necunoscute publicului larg. Mesajul este țintit către adepți.
„Adepții vin din diverse grupuri, grupulețe, cel mai adesea din zona culturii specifice suporterilor echipelor de fotbal. Mai curând, dar nu numai, își popularizează tipul ăsta de manifestare pe diverse canale de comunicare pe care le folosesc – conturi de Telegram, de Instagram”, explică Marius Cazan, istoric și cercetător la Institutul Elie Wisel.
Un alt mod de propagare a mesajelor de extremă dreapta sunt graffiti-urile desenate în zona monumentelor sau a clădirilor cu semnificație istorică.
Cazan spune că, până acum, afișe de dimensiuni medii nu au fost observate, deși fenomenul este în constantă creștere de 7-8 ani.
Scopul este normalizarea și obișnuirea populației cu prezența lor. În această „normalizare” intră și afișul cu Zelea Codreanu, o figură ușor de recunoscut de un segment mai larg de populație.
„Sunt diverse sintagme folosite pentru a-ți arăta simpatia pentru o mișcare. Acum îmi vine minte repede «Trăiască Legiunea și Căpitanul» – este una dintre sintagmele folosite adesea. Și-mi amintesc că parcă postase cineva pe internetul ăsta mare, pe Facebook, parcă în urmă cu vreo lună-două, ceva despre un astfel de afișaj pe zidurile ASE-ului (Academia de Științe Economice), parcă, și cumva se lamenta că e acolo de o perioadă lungă”, explică Cazan.
Simpatia pentru legionarism trece dincolo de granițele României.
Aeroportul este doar unul dintre locurile folosite, iar Zelea Codreanu este doar unul din multele personaje legionare care revin în conștiința publică.
În Spania, de exemplu, în fiecare an se comemorează moartea legionarilor Ion Moța și Vasile Marin, decedați în 1937, în Războiul Spaniol.
Moța era cumnatul lui Zelea Codreanu, iar Vasile Marin era șeful pe București al Gărzii de Fier. El a fost acuzat de participare la execuția prim-ministrului I.G. Duca, din 1933. După ce au căzut pe frontul de luptă, Moța și Marin au fost aduși în țară, iar Zelea Codreanu a făcut un adevărat cult pentru ei.
Pe 13 ianuarie 2024, ziua în care cei doi au murit, la Monument of Majadahonda, ridicat, conform Historia, în anii '70, într-un orășel de lângă Madrid, o numeroasă adunare însoțită de un preot român a adus omagii celor doi legionari.
„E un preot, cred că e catolic din orașul Sighet. E fiul unui fost legionar care e foarte activ în a-și promova și a duce mai departe această tradiție a lor de a merge acolo și de a face niște ritualuri specific creștine. În filmarea făcută chiar de ei acolo, se face și un salut nazist”, detaliază Cazan.
Incidente antisemite în ultimii ani
- 18 martie 2021 - Actrița Maia Morgenstern se plângea de faptul că, la o întrunire oficială despre teatru în liceele bucureștene, s-au folosit termeni antisemiți la adresa ei.
- 7 iunie 2021 - Cinci tineri cu vârste între 16 și 24 de ani au fost cercetați pentru vandalizarea mai multor monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din Ploiești.
- 8 iunie 2021 - Pe mai multe blocuri din București au apărut sloganuri jignitoare la adresa evreilor, scrise cu aceleași culori și tipuri de litere, printre care „Jidanii. Jos cu sataniștii care ne conduc!”.
- 22 septembrie 2023 - Pe pereții sinagogii Fabric din Timișoara au fost desenate mai multe zvastici, alături de mesaje antisemite.
- 11 ianuarie 2024 - Mai multe monumente istorice și biserici au fost vandalizate în centrul Capitalei. Printre însemne, era „Steaua lui David.”
Politolog: e grav că avem mesaje neolegionare în Parlament
Politologul Cristian Pîrvulescu spune că, în alte condiții politice, apariția unor astfel de afișe și mesaje în spațiul public ar fi fost considerată un simplu fapt divers.
În contextul politic din 2024, an cu mai multe rânduri de alegeri, apariția imaginii liderului legionar servește unor interese politice actuale, crede politologul.
„Imaginea lui Zelea Codreanu este în mare măsură recondiționată pentru nevoile politicii. Nu o fac liderii, dar o fac mulți militanți ai mișcărilor extremiste. Și nu vorbim aici despre Partidul Legionar, vorbim despre partidele care sunt reprezentate în Parlament și care aderă la ideile neo-legionare. Și o vedem în exprimarea publică”, explică Pîrvulescu.
Politologul dă ca exemplu scrisoarea deschisă a unor foști ofițeri superiori ai armatei române care era încărcată de mesaje legionare. (Europa Liberă a scris despre acest subiect în noiembrie 2023)
Creșterea afinității manifestate public a unei părți a populației pentru legionarism are rădăcini în comunismul ceaușist, spune Pîrvulescu, de pe vremea când liderul Partidului Comunist Român a dat undă verde pentru reabilitarea lui Ion Antonescu.
Ce e mai grav, din punctul de vedere al politologului, este lipsa de reacție a oamenilor, care tratează cu indiferență astfel de manifestări.
„Femeile de serviciu care intră în toaletă ar trebui să sesizeze că există niște afișe, orice afiș care nu este pus de conducerea instituției ar trebui să fie reclamat. Mă gândesc că alte afișe ar fi foarte ușor înlăturate dintr-o toaletă sau dintr-un loc care este accesibil doar unora, dar mă gândesc și la oameni obișnuiți, adică cei care au intrat acolo ar fi trebuit să-și dea seama”, mai spune politologul.
Manifestări de acest fel nu mai pot fi privite doar ca teribilism, crede politologul, în contextul peisajului european actual, destul de încărcat de imagini și manifestări antisemite.
Pîrvulescu crede că un alt promotor al acestor mesaje ar putea fi chiar Rusia, care vrea să creeze o anumită imagine a Europei.
El dă ca exemplu manifestările antisemite din Franța organizate de doi cetățeni moldoveni, despre care s-a dovedit ulterior că erau membrii unei rețele organizată de un oligarh rus pro-Putin.
Ce riscă cei care promovează mesaje naziste și antisemite
Legea care sancționează manifestările naziste și antisemite este Legea 157/2018.
Printre pedepse:
- Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
- Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
- Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antisemite, dar și utilizarea în public a simbolurilor naziste constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
- Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
