Linkuri accesibilitate

Guvernul mai dă ucrainenilor bani o singură lună fără condiții. Criteriile noii hotărâri


Peste trei milioane de ucraineni au tranzitat România de la începutul conflictului cu Ucraina. 120 de mii au cerut protecție temporară pe teritoriul țării noastre.
Peste trei milioane de ucraineni au tranzitat România de la începutul conflictului cu Ucraina. 120 de mii au cerut protecție temporară pe teritoriul țării noastre.

Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial ordonanța de urgență prin care limitează ajutorul umanitar către ucrainenii din România și a pus în dezbatere publică proiectul prin care stabilește criteriile de acordare a asistenței umanitare. 

Din nota de fundamentare a documentului rezultă că, între martie 2022 și martie 2023, au fost emise un număr 120.712 de permise de şedere și 4.400 de cetățeni ucraineni și apatrizi proveniți din zona de conflict din Ucraina.

Dintre aceștia, susține guvernul, doar 740 dintre cei 1.510 care au apelat la serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) și-au găsit un loc de muncă.

Suportul acordat de stat familiilor care găzduiau ucraineni a fost împovărător pentru bugetul de stat, afirmă inițiatorii documentului.

Au plătit în fiecare zi 352.000 lei de la bugetul de stat și au fost nevoiți să scoată din fondul de rezervă al guvernului peste 106 milioane de euro.

În plus, guvernanții spun că „decontarea cheltuielilor cu hrana a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari”, adică o parte dintre proprietarii români au considerat și această cheltuială ca aparținând lor.

Inițiatorii documentului vorbesc și de faptul că, prin oferirea de sume mari pentru cazare, a scăzut oferta de locuințe pentru închiriere și, implicit, creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să închirieze.

Ce se schimbă

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern, ucrainenii vor primi ajutor umanitar în trei etape.

  • Pentru prima lună, vor primi 750 lei/ lună pentru persoana singură și 2.000 lei/lună pentru o familie, precum și dintr-o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de hrană în cuantum de 600 lei/ lună pentru fiecare persoană. Singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească este să aibă permis de ședere în România;
  • Pentru următoarele trei luni, ca să beneficieze de aceleași sume, refugiații trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să fie înregistrați la una din agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă sau a Municipiului București sau, după caz, să fie încadrați în muncă pe teritoriul României și să aibă înscriși copiii minori care îndeplinesc condițiile pentru a frecventa o formă de învățământ preuniversitar, în grupe/clase/formațiuni de studiu din unitățile de învățământ preuniversitar, în calitate de preșcolari, elevi sau ca audienți.
  • Începând din luna a cincea, până la finalul lui 2023, adică încă aproximativ 4 luni, vor beneficia de ajutor de 750 de lei de cazare pentru persoana singură și 2000 de lei de familie, tot pentru cazare, doar cei care au un loc de muncă și au copiii înscriși într-o formă de învățământ.

Sunt excluse de la îndeplinirea acestor condiții: persoanele care urmează o formă de învățământ superior acreditată la zi în România; persoanele cu dizabilități care prezintă certificate de încadrare în grad de handicap eliberate de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap; persoanele cu vârsta peste 65 de ani; persoana care are în creștere sau în îngrijire un copil în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Programul 50/20 a fost aplicat începând cu 27 februarie 2022.

Conform datelor UNHCR, la începutul lui 2023, Polonia continua să fie țara cu cel mai mare număr de refugați (1,5 milioane), umată de Germania cu un milion, Republica Cehă cu 486 de mii, Itala cu 169 de mii, Spania cu 161 de mii și Regatul Unit cu 158 de mii.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG