Cine păzește alegerile?
În ziua alegerilor, aproximativ 42.800 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) vor fi mobilizaţi, la nivelul întregii ţări, pentru a menţine ordinea şi siguranţa publică şi pentru a asigura măsurile de protecţie a secţiilor de vot, a anuntat sâmăbătă reprezentantul MAI. Totodată, vor fi pregătite echipe pentru intervenţia rapidă şi cercetarea incidentelor electorale.
Alegeri europarlamentare - pentru ce votezi
Cetățenii Uniunii Europene (UE) aleg 720 de membri ai Parlamentului European (europarlamentari) din toate statele membre, în funcție de populația fiecărei țări.
Astfel, Germania va trimite cei mai mulți parlamentari la Bruxelles/Strasbourg: 96 de eurodeputați, în timp ce Luxemburg, Cipru și Malta vor avea doar câte șase fiecare. România va avea 33.
Democrația europeană are câteva ciudățenii, una dintre ele fiind faptul că nu există de fapt un demos european, ci 27 - ceea ce înseamnă că, deși alegerile sunt numite „europene”, ele sunt de fapt contestate de partide politice naționale, cum ar fi social-democrații germani (SPD) sau conservatorii spanioli din Partido Popular (PP).
Însă, odată ce deputații europeni sunt aleși - de pe listele naționale - ei tind să facă parte din familii sau grupuri politice transeuropene.
Alegeri europarlamentare
Alegerile europarlamentare au loc în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și au început deja, de pe 6 iunie. Se încheie pe 9 iunie.
Sunt, conform estimărilor, aproximativ 370 de milioane de alegători cu drept de vot. Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 71% dintre respondenți intenționează să voteze.
La ultimele alegeri, în 2019, prezența la vot la nivelul întregii UE a fost de 50,7%. Aceste cifre au fost considerate bune - a fost pentru prima dată de când au fost introduse alegerile directe pentru Cameră, în 1979, când această cifră a crescut efectiv, întrerupând o tendință abisală de scădere constantă a ratelor de participare electorală.
Cine votează
Un număr de 18.978.908 de români au drept de vot, conform Autorității Electorale Permanente (AEP) care coordonează alegerile în România.
Dintre aceștia, 18.018.921 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar aproape 960.000 locuiesc cu acte în străinătate.
Dintre românii din țară, peste 1 milion au între 18 și 22 de ani, conform datelor AEP, adică vor fi la primul vot.
De altfel, 4,18 milioane dintre cei cu drept de vot sunt tineri de 18-34 de ani, mai mulți decât cei cu vârsta de peste 65 de ani.