La alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, 31 de formațiuni și-au depus candidatura la Senat și 50 la Camera Deputaților. Asta înseamnă că peste 10.000 de persoane se luptă să ocupe cele 465 de locuri din Parlamentul României.
Printre ei se află și tineri, unii la primul contact cu politica, alții care își doresc să obțină un al doilea mandat. Au viziuni diferite față de cei aflați în partidele tradiționale și sunt pregătiți să schimbe rotițele din sistem.
În contextul în care media de vârstă din Parlamentul Românei este de 46 de ani, Europa Liberă a discutat cu mai mulți tineri care candidează la Camera Deputaților, pentru a afla care sunt planurilor lor.
Andrei Macsut – SENS
Când a început să studieze politica, acum mai bine de zece ani, Andrei Macsut a considerat că nu e suficient să știe ce se scrie în cărți despre domeniu; a vrut să experimenteze și latura practică. Așa a început implicarea lui politică.
Astăzi, Andrei Macsut are 36 de ani și este fondatorul mișcării SENS (Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate), un partid progresist, de centru-stânga, care luptă, printre altele, pentru locuințe sociale, adaptarea la schimbările climate și drepturi egale pentru toți.
Drumul lui Andrei în politică a început în 2018, la USR. La un an de la alăturare, în 2019, a fost ales membru în Biroul Național, adică în conducerea partidului. Nu mult a durat, însă, până a fost pus în situația de a face opoziție internă.
„Cei mai mari adversari pe care îi aveam nu erau membrii de la celelalte partide, ci chiar propriii colegi. Asta cred că pentru mine a fost cel mai mare șoc al experienței – trebuia să te lupți întâi cu ai tăi ca să poți face ceva benefic în exterior”.
„Toate energiile se risipeau pe conflictele interne, care n-aveau absolut nicio noimă. De cele mai multe ori voiai să faci ceva și trebuia să treci prin nu știu câte obstacole, care nu ar fi trebuit să existe”.
În 2021, Andrei a ales să se retragă din USR și să-și dedice timpul carierei academice. Asta până în 2022, când la orizont începeau să se contureze alegerile. Observând că nu există niciun partid care să reprezinte latura progresistă a societății, acesta a luat legătura cu mai mulți foști colegi din USR.
„Am zis «haideți să facem noi acel partid pe care l-am vota». Dacă ceva nu există, e clar că e o nevoie și ne-am gândit la această organizație numită acum SENS. Am plecat de la câteva principii, folosind experiența negativă din USR, ca să facem o organizație mai bună”.
Într-o țară în care valorile mai degrabă tradiționale tind să fie mai populare, există loc și pentru o mișcare progresistă, care poate reprezenta oamenii orientați către viitor și dezvoltarea societății, consideră Andrei Macsut.
„Există un segment progresist care nu are reprezentare. Acei oameni au ceva de spus, vin cu perspective diferite, însă nimeni nu a venit să le facă o ofertă, să le spună «asta este viziunea noastră pentru România» și să dea voce acelei viziuni”.
Latura progresistă merită să fie auzită, explică el, pentru că, pe termen lung, o societate nu se poate dezvolta fără evoluție. E nevoie de forțe reformiste, care se uită dincolo de cum arată lucrurile azi.
„Ori accentul acum pare să fie pe stabilitate. Există o mentalitate de tipul «vrem ca lucrurile să rămână așa, nu vrem ca lucrurile să se schimbe» – și asta ne ține pe loc din multe puncte de vedere”.
În cazul în care va fi ales, una dintre prioritățile candidatului la Camera Deputaților este sănătatea mintală a românilor, mai exact decontarea a treizeci de ședințe de psihoterapie.
„Sunt convins că sănătatea mintală este sănătate și ar trebui susținută la fel ca sănătatea fizică. Aș vrea să văd că ședințele de terapie sunt decontate, la fel ca orice altă intervenție, cum ar fi o intervenție chirurgicală. Asta ar duce, pe de-o parte, la îmbunătățirea sănătății la nivel general, oamenii ar fi mai sănătoși, pentru că ar avea mai multă grijă de ei înșiși, mintal, și în al doilea rând, ar reduce stigma pe care o avem față de psiholog”.
În prezent, decontarea ședințelor de terapie este posibilă, însă, spune Macsut, procesul nu este tocmai ușor.
„Îți trebuie o trimitere de la un psihiatru ca să vezi un psiholog, ceea ce mi se pare ciudat. Plata per ședință este foarte mică, deci sunt puțini psihologi care se înscriu în așa ceva”.
„A sta de vorbă cu un psiholog, în opinia mea, este la fel ca spălatul pe dinți. E pur și simplu o muncă pe care trebuie să faci ca să nu se strice ceva”.Andrei Macsut, candidat la parlamentare
O altă prioritate a candidatului este întărirea controlului civil în ceea ce ține serviciile de securitate. Altfel spus, obiective care sunt cu adevărat strategice ar trebui să rămână sub influența structurilor militarizate, dar unele probleme ar trebui rezolvate prin intermediul instituțiilor civile, inclusiv rezistența la dezinformare sau cultura democratică.
„Toate lucrurile care astăzi sunt amenințate și pot să fie atacate de un actor străin trebuie cumva consolidate pe cale civilă, prin investiții mai degrabă în educație, în educație civică, spre deosebire de abordarea de acum, în care există discuții de tipul «să interzicem TikTok-ul, hai să reluăm primul tur la prezidențiale». Astea sunt lucruri care îți șubrezesc democrația, îți înfurie populația, stârnesc panică și generează proteste în stradă”.
Simina Tulbure – REPER
Tinerii nu sunt doar viitorul, ci și prezentul, spune Simina Tulbure, candidată la parlamentare din partea REPER.
„Noi luăm decizii în prezent, în momentul de față. Dacă nu există un reprezentant al tinerilor în Parlament, nu se va ocupa nimeni de problemele acestora; colegii mei nu înțeleg probleme prin care trec tinerii, pentru că ei nu sunt tineri la rândul lor”, spune aceasta, despre importanța și implicarea celor de vârsta ei în politică.
Simina are 32 de ani și se află la finalul primului ei mandat de senatoare. A reprezentat timp de patru ani diaspora și face parte din două comisii permanente: pentru învățământ și comunitățile de români din afara țării.
Inițial, aceasta era membră a comisiei pentru buget, dar când legile educației au început să fie puse în dezbatere, a simțit nevoia să se implice și a trecut în tabăra de la învățământ. A ridicat probleme precum combaterea abandonului școlar, rata crescută a analfabetismului funcțional și nevoia de educație sexuală în instituțiile de învățământ și a reușit să introducă două noi materii în școli: educație pentru cetățenie europeană și educație pentru etică.
„Am introdus cetățenia europeană, pentru că trăim într-un val de extremism, și în Uniunea Europeană, și în România. Avem nevoie de o Europă puternică și elevii noștri trebuie să știe de mici ce înseamnă beneficiile aderării României la Uniunea Europeană. Am considerat că educația pentru etică e necesară, deoarece avem multe modele în societate, mai ales în politică, care plagiază doctorate, teze, disertații și trebuie să avem principii, să fim corecți în viață”.
Primul proiect de lege propus de Simina și promulgat de președinte s-a aflat la intersecția dintre educație și diaspora, și a presupus introducerea unor grupe de acomodare pentru elevii anterior școlarizați în străinătate.
„Un număr de peste 10.000 de copii se întorc anual din diaspora acasă. Iar ei nu sunt integrați. Mulți dintre ei au parte de bullying, pentru că au un accent diferit, nu știu să vorbească limba română la fel de bine că cei care au crescut în România. Mulți dintre aceștia au crescut în alte țări, n-au făcut ore de limbă română în afară și limba lor română este la nivel conversațional, pentru că vorbesc cu părinții acasă”.
„Am avut cazuri de copii care au rămas corigenți sau repetenți – tocmai de aceea am introdus aceste grupe de acomodare, care se desfășoară în paralel cu orele pe care le au deja. Școlile trebuie să ofere, gratuit, aceste ore, iar consilierul școlar trebuie să fie deseori în preajma lor, tocmai ca acești copii să nu fie hărțuiți. Am avut alte cazuri, în care părinții s-au întors în diaspora, tocmai pentru că nici școala nu a fost un mediu prietenos”.
Tot pentru diaspora, din 2021, Simina a introdus obligativitatea traducerii contractelor în limba română pentru muncitorii sezonieri din țară care pleacă în străinătate.
„Înainte să meargă prin Europa, la muncă, aceștia aveau contracte în alte limbi. Nu era obligatoriu în lege să aibă un contract în limba română. Așa ajungeau să fie traficați în Germania și Danemarca, de exemplu, pentru că nu știau ce condiții așteaptă. Așa că am introdus în lege ca fiecare firmă de recrutare din România să fie obligată să ofere contractele și în limba română și să li se explice condițiile înainte să plece din țară”.
În cazul în care va fi realeasă, Simina vrea să continue reforma actelor de identitate, care trebuie finalizată până în 2031. România trebuie să respecte regulamentul european, care spune prevede că toți cetățenii României trebuie să dețină un act de identitate electronic, cu cip, în care să fie stocate datele cetățenilor.
„Prin proiectul de lege pe care vreau să-l continui, care încă se află în Camera Deputaților, vreau să facilitez declararea de reședință, care ar elimina viza de flotant pe care o avem acuma lipită în spatele buletinului. Deci vom putea să ne schimbăm domiciliu și reședința în mediul online, pentru că o să existe o aplicație guvernamentală cu recunoaștere facială”.
Un alt proiect pe care deputata vrea să-l continue este controversata dezincriminare a consumului propriu de canabis, în limita a trei grame.
„Nu am reușit nicicum să îmi conving colegii că nu trebuie să pedepsim tinerii și micii consumatori, ci că trebuie să ne îndreptăm atenția asupra marilor traficanți de droguri, că trec tone de droguri pe la Marea Neagră”.
Brian Cristian – USR
La începuturile sale în politică, Brian Cristian, deputat de Maramureș din partea USR, nu a fost luat în serios din cauza vârstei. Are 34 de ani și se află la primul său mandat de parlamentar. A trebuit să își impună ideile un timp, până când a ajuns să fiu luat în seamă și respectat de către colegi. Asta, spune el, a fost una dintre primele sale provocări.
Încă nu se vede ca membru al clasei politice, ci se consideră a fi un tânăr care ia decizii în interesul comunității din care face parte. Este membru în comisiile de sport și tineret, care, crede el, merg mână în mână.
De ce nu votează maramureșenii?
Brian candidează pentru un nou mandat de deputat în Maramureș, unul dintre județele țării care înregistrează în mod constant printre cele mai mici rate de participare la vot. Spre exemplu, la primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența la urne a fost de 39,92%, în urmă mai situându-se județele Satu Mare și Vaslui. În urmă cu patru ani, la precedentele alegeri parlamentare, prezența a fost de 28.98%.
Motivele pentru care prezenta este scăzută, crede Brian Cristian, ar fi prezența fizică a maramureșenilor în județ și calitatea oamenilor politici.
„Mulți și-au căutat traiul în alte țări, fie s-au mutat în alte în alte orașe din țară. Nefiind un centru universitar, mulți dintre tineri sunt plecați la Cluj, Timișoara, București. Acesta ar fi un prim motiv. Un al doilea ține de istoricul nostru politic. Avem niște cazuri aberante de oameni care sunt în funcție de 20-25 de ani și au ținut localitățile subdezvoltate. Dintr-un regim de frică, în care toată comunitatea depinde de instituțiile publice, nu se reușește o schimbare, au pârghii prea mari”, conclude acesta.
De-a lungul a patru ani a avut 30 de inițiative legislative, dintre care zece au devenit legi.
A observat că sportul are probleme în zona de infrastructură, de unde lipsesc investițiile. În cei patru ani, Brian a avut inițiative privind creșterea gradului de accesibilitate la sport, cum ar fi deschidere curților școlilor, construirea unor baze sportive noi și finanțarea lor.
Tot în ceea ce ține de accesibilitate, deputatul a identificat nevoia unei finanțări adecvate și a unor programe pentru copii, juniori și sportul comunitar.
„În momentul de față avem prea multe entități publice locale care dau bani către diverse echipe din sportul profesionist, din primele divizii, iar partea de sport comunitar este total total ignorată”.
„Am și trecut o lege de Parlament, care nu este respectată: minimum 30% din fondurile publice care merg către sport, de la administrație publică locală – fie că este primărie sau consiliul județean – ar trebui redirecționate sportului de copii și juniori. Să luăm cazul cel mai apropiat, Ungaria: vedem că au investit în sport și cum stau când vine vorba de medalii și de sănătatea întregii populații”.
În cazul în care va fi reales, Brian Cristian ar vrea să continue cu dezvoltarea infrastructurii sportive, dar are în lucru și propuneri care țin de protecția mediului și de risipa banului public.
„E o lege pe care o am în momentul de față pe circuit, dar e blocată acum, și se referă la dotarea tuturor mașinilor instituțiilor publice cu aparate GPS, pentru a reduce consumul de carburant. Este o măsură simplă, dar eficientă. Dacă ar trece legea, s-ar face o economie de aproximativ 50 de milioane de euro anual doar pentru această inițiativă”.
O altă propunere pe care vrea să o materializeze în următorul mandat este legea bugetării participative, prin care cetățenii unui oraș să decidă unde va fi redirecționată o sumă din bugetul local, în urma unui concurs de proiecte. Astăzi, bugetarea participativă există, însă este limitată la numai câteva municipii din țară, cum ar fi București și Cluj-Napoca.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
