Linkuri accesibilitate

Alegerile prezidențiale din Iran | Cine sunt cei patru candidați


La scrutinul prezidențial al Iranului din 18 iunie 2021 vor participa patru candidați: Abdolnasser Hemmati, Mohsen Rezaei, Amir Hossein Ghazizadeh Hashemi și Ebrahim Raisi (de la stânga la dreapta).

După descalificarea mai multor candidați reformatori și moderați de la alegerile care vor avea loc pe 18 iunie în Iran, lista electorală cuprinde acum doar patru candidați, dintre care trei conservatori.

Lista scurtă de candidați se datorează în mare parte deciziei Curții Constituționale a Iranului de a refuza participarea a 585 de posibili candidați. Din cei 592 de oameni care și-au propus să candideze, doar șapte au fost aprobați. Cu doar o zi înainte de alegeri, au mai rămas patru candidați, după ce Saeed Jalili și Alireza Zakani au abandonat scrutinul.

Europa Liberă face o prezentare a celor patru candidați rămași la aceste alegeri și a principalelor lor obiective.

Ebrahim Raisi | Ucigașul care ar putea deveni președinte

Sayyid Ebrahim Raisol-Sadati, cunoscut mai degrabă cu numele Ebrahim Raisi, are 60 de ani și este un cleric cu o poziție înaltă în sistemul judiciar al Iranului. Și-a obținut notorietatea datorită asocierii sale cu condamnarea a mii de prizonieri politici la moarte în anii 1980.

Ebrahim Raisi, ucigașul care ar putea deveni președintele Iranului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

Anunțul candidaturii lui Raisi la alegerile prezidențiale a stârnit nemulțumire pentru mulți oameni iar platformele de socializare au fost inundate de poze din filmul Dictatorul, personajul jucat de Sacha Baron Cohen fiind folosit drept o asociere pentru Raisi. În film, personajul lui Cohen este implicat în mai multe crime împotriva opoziției politice pentru a își menține rolul de dictator.

Analiștii sunt de părere că acesta are șanse mari să câștige. La alegerile din 2017, Raisi a pierdut împotriva președintelui Hassan Rouhani, care a obținut atunci un al doilea mandat de patru ani.

Diferența la actualele alegeri este susținere obținută de Raisi din partea liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei. Susținerea lui Khamenei este văzută de experți drept decisivă la aceste alegeri.

Majoritatea experților care urmăresc alegerile sunt de părere că Raisi este pregătit de Khamenei pentru a prelua rolul de lider suprem. Tranziția de la președinte la lider suprem nu este nemaivăzută. În 1989, Khamenei a devenit lider suprem în același fel, moștenind poziția de la Ayatollah Ruhollah Khomeini.

Altă teorie este că aceea că Khamenei încercă să determine decăderea lui Raisi, lucru ușor de realizat dacă acesta va deveni președinte și va fi izolat politic de Khamenei, fiind obligat să se confrunte cu diverse probleme socio-economice și cu dilema acordului nuclear cu SUA, pe care Donald Trump îl abandonase în 2018.

Prima teorie nu este complet implauzibilă, considerând progresul carierei politice a lui Raisi în ultimii ani. Khamenei i-a acordat lui Raisi poziții de putere strategice, care fără îndoială îl pun pe Raisi în centrul jocurilor de putere iraniene.

  • În 2016 este numit șef al fundației Astan Quds Razavi, care administrează altarul Imam Reza și diferite instituții inclusiv organizații din agricultură și construcții.
  • În 2019, Khamenei îl numește șef al sistemului judiciar. Poziția i-a permis combaterea mai multor contracandidați
  • Tot în 2019, devine lider al adunării însărcinată cu alegerea următorului lider suprem după moartea lui Khamenei

Politic, Raisi este în acord cu Khamenei, iar dacă va fi ales președinte este posibil să vedem o colaborare strânsă între cei doi. Raisi se arată ostil intervenției străine și este improbabil să vedem legături mai strânse cu Statele Unite din partea acestuia.

În calitate de șef al justiției a condus o campanie împotriva corupției. Totuși, opoziția susține că Raisi face însuși parte din sistemul corupt al Iranului.

Abdolnaser Hemmati | O voce umilă

Hemmati are 65 de ani și este un academician, om politic și economist care a servit drept șef al Băncii Centrale a Iranului. Candidat moderat, Hemmati este principala opoziție a lui Raisi și cel care îl poate împiedica pe Raisi să obțină peste 50% din voturi din primul tur.

Fostul economist se consideră un reformist, dar nu este fan al etichetelor. Potrivit spuselor sale, este o „voce umilă” pe scena politică iraniană și dorește să reprezinte „majoritatea tăcută”.

Acesta are o abordare mai prietenoasă decât Raisi în privința relațiilor cu SUA. Marți, acesta a declarat că Iranul ar putea purta discuții cu diplomații americani dacă Washingtonul ar adera la „coexistența pașnică” cu Teheran.

Cunoștine despre K-pop și rap

Hemmati și-a folosit cunoștințele despre muzica rap și K-pop drept mișcare politică la o dezbatere prezidențială televizată de pe 12 iunie. Acesta a făcut o remarcă despre scena rap din Iran, spunând că tineretul și-a pierdut interesul în acest gen muzical, preferând în schimb artiștii K-pop despre care Hemmati s-a arătat bine informat.

Comentariul despre muzica rap este o aluzie la poza cu opozantul său, un rapper iranian tatuat. O glumă după alegerile din 2017 a fost că Ebrahim Raisi ar fi pierdut președinția din cauza acestei poze cu rapperul Amir Tataloo

Astfel de comentarii subtile sunt văzute ca jocuri de putere pe scena politică din Iran, menite să atragă alegătorii spre un anume candidat.

În Iran, prezența la alegeri este unul dintre singurele mecanisme care legitimează regimul. În lipsa participării, alegerile ar putea fi contestate ca urmare a descalificării mai multor candidați reformatori. La alegerile parlamentare din 2020 a existat aceeași problemă iar prezența la vot a fost de 42,6%. Un nivel similar este prognozat și pentru alegerile de anul acesta iar pandemia nu îmbunătățește cu nimic lucrurile.

Printre pozițiile deținute de Abdolnaser Hemmati:

  • În timpul războiului cu Irak a fost numit director general al departamentului de știri al Republicii Islamice Iran Broadcasting (IRIB).
  • În 2001 a devenit membru al comitetului economic al Consiliului Suprem de Securitate Națională. Și-a ocupat funcția în consiliu până în 2006.
  • Din 2006 a trecut în sectorul privat și a deținut de a lungul anilor funcții importante pentru mai multe bănci iraniene.
  • În 2018, după o perioadă scurtă ca și ambasador pentru China, a fost numit șef al Băncii Centrale a Iranului.

Amir Hossein Ghazizadeh Hashemi | Cel mai tânăr dintre ultra conservatori

Hashemi are 50 de ani și este membru al parlamentului iranian. Este un fost medic chirurg conservator.

A cerut guvernului lui Hassan Rouhani să adopte o atitudine mai dură față de administrația lui Trump, după ce aceasta s-a retras din acordul nuclear dintre Iran și SUA. Are o atitudine similară și față de liderii europeni, spunând că nu există „nici o speranță” ca Europa să ajute la soluționarea acordului nuclear. Nu este cu mult mai optimist nici când vine vorba de viitorul relațiilor cu SUA acum că Biden este președinte.

El a promis că va acorda prioritate relațiilor cu diaspora iraniană. Dorește de asemenea relații mai strânse cu cei mai apropiați vecini ai Iranului, în special când vine vorba de legături economice.

Este complet opus compromisurilor în ceea ce privește capacitatea nucleară a Iranului și a votat în decembrie 2020 o legislație care impunea guvernului să crească producția de uraniu la 20% - peste limita de 3,67% permisă în acordul nuclear.

Mohsen Rezaei | Omul militar de pe lista INTERPOL

Rezaei are 66 de ani și este fostul șef al corpului de pază revoluționar al Iranului (IRGC) și actualul secretar al consiliului consultativ al Iranului. La fel ca și Raisi și Hashemi, este conservator. Susține întoarcerea la acordul nuclear cu SUA.

În trecut a subliniat importanța diplomației economice pe care o vede ca pe un mecanism de combatere a sancțiunilor impuse de SUA. S-a angajat să îmbunătățească atribuțiile economice ale ambasadelor Iranului din toată lumea.

Din 2007 se află pe lista INTERPOL a celor mai căutați oameni din lume ca urmare a conexiuni sale cu atentatul sinucigaș al unui centru evreiesc din Argentina în 1994.

  • În 1997 s-a retras din cariera militară.
  • În 1997 s-a alăturat consiliului consultativ al Iranului.
  • În 2005 a candidat la președinția Iranului dar campania lui a fost lipsită de succes. A încercat din nou în 2009 când a obținut sub 2% din vot și în 2013 când a obținut 11%.
XS
SM
MD
LG