Contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc la finele unei campanii electorale în care partidele proeuropene de la Chișinău și președinta Maia Sandu au încercat să transmită că alegerea PAS este singura opțiunea pentru ca țara să își mențină parcursul european.
Republica Moldova este țară candidată la aderarea UE. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.
În replică, partidele proruse, al căror principal exponent este fostul președinte Igor Dodon, au acuzat puterea de la Chișinău că încearcă să le suprime și că, în ultimele săptămâni, ar fi comandat mai multe investigații penale ce le-au vizat.
Mai multe investigații penale au avut loc în ultimele zile ale campaniei electorale de la Chișinău împotriva unor persoane acuzate care ar fi fost pregătite în Serbia pentru a provoca haos, în preajma alegerilor.
Pe 22 septembrie, de pildă, autoritățile de la Chișinău au făcut în țară peste 250 de percheziții, în urma cărora au fost reținute 74 de persoane.
Procurorii spun că suspecții, cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani, mergeau în Serbia pentru instruiri și primeau în jur de 400 de euro pentru fiecare călătorie.
Între altele, aceștia ar fi fost instruiți cum să rupă cordoanele de polițiști, să opună rezistență forțelor de ordine, să folosească bastoane de cauciuc, cătușe și chiar arme de foc, în unele cazuri.
Tot în ultima săptămână de campanie, la Chișinău a ajuns, escortat de polițiști, și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, care a părăsit Moldova în 2019 și care era dat în urmărire prin Interpol, înainte de a fi arestat în Grecia.
Plahotniuc a fost întâmpinat cu un mesaj de bun venit de liderul prorus de la Chișinău, Igor Dodon, în timp ce președinta Maia Sandu a scris pe rețelele sociale că „până și infractorii care păreau invincibili ajung în fața justiției”.
Istoria zbuciumată a Parlamentului, în Republica Moldova
Istoria primilor 35 de ani ai parlamentarismului moldovean a fost zbuciumată și marcată de crize. Au fost multe alegeri anticipate, coalițiile „nefirești” și jocurile de culise au dus la căderi de guverne, oscilații în politica externă și un parcurs social-economic sinusoidal al R. Moldova.
A fost un drum de la agrarieni și comuniști, „coaliții monstruoase”, „alianțe-beton” și „binoame”, până la majoritate proeuropeană.
Europa Liberă Moldova a făcut o scurtă istorie a alegerilor parlamentare și creionează cele mai importante contexte în care au fost organizate acestea. O găsiți aici:
Președinta Maia Sandu a votat: Am votat pentru un Parlament în care să putem continua pacea
Președinta Maia Sandu a votat duminică dimineață, la secția de votare de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău.
„Eu am votat pentru un Parlament care în care să putem continua pacea, un Parlament care respectă Republica Moldova și cetățenii săi, un Parlament cu care să construim în continuare Moldova europeană”, le-a transmis Maia Sandu numeroșilor jurnaliști prezenți la fața locului.
Sandu a îndemnat moldovenii să iasă la vot și să apere democrația țării.
„Moldova, casa noastră scumpă este în primejdie și este nevoie de fiecare dintre voi. Voi o puteți salva astăzi, cu votul vostru, mâine ar putea fi prea târziu”, a spus Maia Sandu.
„Astăzi este un moment când trebuie să dovedim dragostea de țară. Să meargă cu toții la vot. Mâine ar putea fi prea târziu”, a mai declarat președinta Republicii Moldova.
Primul votant al alegerilor parlamentare, o studentă în Japonia
Urnele pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova s-au deschis la 07:00- orele locale. Prin urmare, primul vot a fost în Japonia, al unei studente la Universitatea din Tsukuba, Japonia, Ana Teișanu, spune purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă.
„Pentru mine, votul nu este doar un drept, ci o responsabilitate – viitorul Moldovei se scrie prin fiecare vot onest. Am votat pentru pace, pentru dezvoltare și pentru o Moldovă prosperă, pe drumul său european. Îndemnul meu este simplu: ieșiți la vot dacă vă iubiți țara. Turul 2 nu există – există doar șansa unică de a decide viitorul pe 4 ani, astăzi”, a declarat tânra, la ieșirea de la urne.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au început o dată cu deschiderea secției de votare la sediul ambasadei, iar primul votant, după intonarea imnului de stat a fost Ana Teișanu, studentă la Universitatea din Tsukuba, Japonia. Tânăra a venit la secția de votare din Tokio pentru a-și exercita dreptul la vot și pentru a transmite un mesaj de responsabilitate și optimism în aceste alegeri.