La Iași, reprezentantul unui partid candidat a încercat să filmeze întreg procesul de votare
Observatorii Promo-LEX, implicați în alegeri, au raportat nereguli minore la deschiderea secțiilor de votare. În 93 din 627 de secții de votare, procesul de vot a început ceva mai devreme sau cu întârziere. În 6 secții a lipsit operatorul, iar în alte 8 - urnele nu erau sigilate corect.
Monitorii asociației au înregistrat prezența materialelor de agitație electorală, mai multe cazuri de prezență nejustificată a persoanelor în secții de votare. La fel, au fost constatate cazuri de fotografiere a buletinelor de vot, inclusiv peste hotare.
De exemplu, într-o secție de votare din Iași, România, un reprezentant al unui concurent electoral a încercat să filmeze întregul proces. Președintele secției de votare a verificat actele persoanei și a constatat ca acest reprezentant nu era înregistrat sau autorizat corespunzător, transmite Promo-LEX.
Organizația a notat că pot exista și alte cazuri, care sunt încă în verificare.
Cu referire la votul alegătorilor din stânga Nistrului, reprezentantul Promo-LEX, Nicolae Panfil, a atras atenția că au avut loc cazuri de transportare organizată a votanților. Bunăoară, la Căușeni au fost fixate peste 70 de persoane aduse cu mașini cu numere de înmatriculare transnistrene.
Prezență mai mică față de parlamentarele anticipate din 2021
Până la ora 09:30, la alegerile parlamentare din 2025 s-au prezentat la urne peste 180.000 de alegători, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.
Procentul de participare este de aproximativ 6,5% din totalul alegătorilor înscriși pe liste. Prezența este mai mică decât cea înregistrată la aceeași oră la parlamentarele anticipate din 11 iulie 2021 (8,8%).
Cu toate acestea, rata de prezență la vot o depășește pe cea din primele tururi la prezidențialele din 2020 și 2024.
Contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc la finele unei campanii electorale în care partidele proeuropene de la Chișinău și președinta Maia Sandu au încercat să transmită că alegerea PAS este singura opțiunea pentru ca țara să își mențină parcursul european.
Republica Moldova este țară candidată la aderarea UE. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.
În replică, partidele proruse, al căror principal exponent este fostul președinte Igor Dodon, au acuzat puterea de la Chișinău că încearcă să le suprime și că, în ultimele săptămâni, ar fi comandat mai multe investigații penale ce le-au vizat.
Mai multe investigații penale au avut loc în ultimele zile ale campaniei electorale de la Chișinău împotriva unor persoane acuzate care ar fi fost pregătite în Serbia pentru a provoca haos, în preajma alegerilor.
Pe 22 septembrie, de pildă, autoritățile de la Chișinău au făcut în țară peste 250 de percheziții, în urma cărora au fost reținute 74 de persoane.
Procurorii spun că suspecții, cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani, mergeau în Serbia pentru instruiri și primeau în jur de 400 de euro pentru fiecare călătorie.
Între altele, aceștia ar fi fost instruiți cum să rupă cordoanele de polițiști, să opună rezistență forțelor de ordine, să folosească bastoane de cauciuc, cătușe și chiar arme de foc, în unele cazuri.
Tot în ultima săptămână de campanie, la Chișinău a ajuns, escortat de polițiști, și oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, care a părăsit Moldova în 2019 și care era dat în urmărire prin Interpol, înainte de a fi arestat în Grecia.
Plahotniuc a fost întâmpinat cu un mesaj de bun venit de liderul prorus de la Chișinău, Igor Dodon, în timp ce președinta Maia Sandu a scris pe rețelele sociale că „până și infractorii care păreau invincibili ajung în fața justiției”.
Istoria zbuciumată a Parlamentului, în Republica Moldova
Istoria primilor 35 de ani ai parlamentarismului moldovean a fost zbuciumată și marcată de crize. Au fost multe alegeri anticipate, coalițiile „nefirești” și jocurile de culise au dus la căderi de guverne, oscilații în politica externă și un parcurs social-economic sinusoidal al R. Moldova.
A fost un drum de la agrarieni și comuniști, „coaliții monstruoase”, „alianțe-beton” și „binoame”, până la majoritate proeuropeană.
Europa Liberă Moldova a făcut o scurtă istorie a alegerilor parlamentare și creionează cele mai importante contexte în care au fost organizate acestea. O găsiți aici:
