Cei mai mulți votanți au fost înregistrați în Spania - peste 10.000, Italia - peste 11.000 și în Regatul Unit și Germania - cu peste 13.000 fiecare. Ei sunt urmați de Franța, la o distanță notabilă, cu peste 4.000 persoane.
Actualizare ora 13:00 – Până la ora 13:00 au votat peste 80.000 de români în străinătate, din care peste 75.000 pe liste de corespondență. Se votează în diasporă cu o frecvență de 10.000 de persoane pe oră.
Cea mai mare prezență la vot o au persoanele din grupa de vârstă 45-64 de ani, din care peste 16.000 bărbați și peste 13.000 femei.
Cea mai mică prezență la vot în străinătate o înregistrează vârstnicii de peste 65 de ani și tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani.
***
Până la ora 12.000 au votat 66.212 de români din străinătate, arată pagina Autorității Electorale Permanente. Pe liste suplimentare au votat 61.985, iar pe liste de corespondență 4.227.
Prima secţie de vot din străinătate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, în Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12:00 (01:00 ora României). Ulterior au fost deschise secţiile de vot din Australia, Japonia şi alte ţări din regiune.
Votul în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe parcursul a trei zile:
- vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12:00 - 21:00;
- sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 07:00 - 21:00.
Dacă sâmbătă și duminică seară, la ora închiderii urnelor, vor fi oameni care stau la coadă să voteze, atunci există posibilitatea prelungirii votului până la ora 23:59.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent, transmit autoritățile.
Românii vor vota în străinătate la 951 de secții de votare
Cele mai multe secţii de votare din străinătate sunt în: Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, Republica Moldova, SUA, Belgia și Olanda.
Alegerile prezidenţiale sunt programate, în acest an, pe 24 noiembrie – primul tur de scrutin şi pe 8 decembrie – turul al doilea.
Pe buletinul de vot se află 14 candidaţi – zece candidaţi propuşi de partide politice şi patru independenţi.
Candidatul formațiunii Forţa Dreptei, Ludovic Orban, aflat pe poziţia 10 pe buletinul de vot, şi-a anunţat luni seara retragerea din cursă şi susţinerea Elenei Lasconi, candidat din partea USR.
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 10 octombrie ordinea în care candidaţii sunt înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale:
- poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
- poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
- poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
- poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
- poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
- poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
- poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
- poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
- poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
- poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei (care şi-a anunţat public retragerea din competiţia electorală, însă se află în continuare pe buletinul de vot);
- poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
- poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
- poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
- poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
După încheierea campaniei electorale, pe 23 noiembrie la ora 7:00, este interzisă continuarea propagandei electorale.
