Pe măsură ce Iranul se confruntă cu o campanie de bombardamente americană și israeliană, în care au fost uciși mai mulți – poate chiar zeci – de lideri de rang înalt, șeful securității naționale, Ali Larijani, a devenit una dintre figurile cheie în ceea ce a mai rămas din structurile de putere ale țării.
Un politician veteran a cărui carieră cuprinde aproape întreaga istorie a republicii islamice, el a revenit dintr-o relativă pauză anul trecut și de atunci a preluat un rol din ce în ce mai important.
O revenire politică
Un moment crucial pentru soarta recentă a lui Larijani a fost războiul de 12 zile al Iranului cu Israelul și Statele Unite, în iunie anul trecut.
În anul precedent, bărbatului în vârstă de 67 de ani i se interziseze, pentru a doua oară în trei ani, să candideze la președinția Iranului.
În august, însă, după conflict, Larijani a fost numit în puternica funcție de secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, principalul organism de elaborare a politicilor țării.
„Mai multe evoluții importante au avut loc în timpul războiului de 12 zile. O problemă majoră, așa cum au subliniat oficialii din mass-media, a fost calcularea greșită a capacităților de apărare ale Iranului”, a declarat la acea vreme pentru Radio Farda al RFE/RL analistul politic iranian Babak Dorbeigi, stabilit la Londra.
„Totuși, cea mai critică problemă - una care are prioritate față de toate celelalte - a fost conștientizarea faptului că, în timp de război, nu se putea conta pe liderul suprem [ayatollahul Ali Khamenei]”, a spus Dorbeigi.
Khamenei este acum mort și pentru că, încă o dată, apărarea aeriană a Iranului a fost copleșită.
De atunci, Larijani a fost una dintre cele mai vocale voci oficiale din Iran. Până acum, este o voce a sfidării - Larijani declarând pe 2 martie că Iranul „nu va negocia”.
El a continuat această declarație cu mesaje agresive, pe X, inclusiv unele care par să-l trolleze pe președintele american Donald Trump.
„Trump a trădat «America pe primul loc» pentru a adopta «Israelul pe primul loc»”, a scris el într-o postare în limba engleză, scrisă exclusiv cu majuscule.
Pe 1 martie, el a declarat că a fost înființat un nou consiliu de conducere temporar pentru a guverna țara până când va putea fi anunțat un succesor al lui Khamenei.
Acesta este format din Alireza Arafi, o figură importantă și veche în establishmentul clerical, președintele Masud Pezeshkian și șeful sistemului judiciar de linie dură, Gholamhossein Mohseni-Ejei.
Conform Constituției iraniene, acest consiliu va conduce țara până când Adunarea Experților, formată din 88 de membri, se va putea întruni pentru a alege un nou lider suprem.
„În prezent, nu există semne clare de colaps sistemic în Iran. Structurile decizionale rămân funcționale. Instituțiile de securitate funcționează în mod coerent”, a scris pe 2 martie Danny Citrinowicz, cercetător senior pe Iran la Institutul pentru Studii de Securitate Națională de la Universitatea din Tel Aviv.
Născut în Irak
Larijani s-a născut în 1958 la Najaf, în Irak, într-o familie de clerici iranieni de frunte. Familia s-a mutat în Iran când el era încă copil, iar în tinerețe a experimentat Revoluția Islamică din 1979.
A fost comandant în Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), unde a servit între 1981-1983, a petrecut un deceniu, începând cu 1994, ca șef al televiziunii și radioului de stat, a fost negociatorul șef al Iranului în dosarul nuclear între 2005 și 2007 și a fost președinte al Parlamentului între 2008 și 2020. De asemenea, a deținut actualul său rol în domeniul securității între 2005 și 2007.
În funcțiile sale de conducere, Larijani a câștigat importanță internațională, în special datorită sprijinului acordat acordului nuclear din 2015 cu Statele Unite și alte puteri mondiale. Prima administrație Trump a renunțat la acord, dar Larijani a rămas implicat ca principal consilier al lui Khamenei pe probleme nucleare.
De la redesemnarea ca președinte al Consiliului Suprem de Securitate Națională, puterea și importanța lui au crescut și mai mult. În ianuarie, în timpul represiunii brutale împotriva protestatarilor, Washingtonul l-a adăugat pe lista de sancțiuni.
„Larijani a fost unul dintre primii lideri iranieni care au cerut violență ca răspuns la cererile legitime ale poporului iranian”, se arată într-un comunicat al Trezoreriei SUA din 15 ianuarie.
Grupurile pentru drepturile omului au declarat că mii de oameni au fost uciși de forțele de securitate iraniene și se crede că numărul real este mult mai mare.
Luna trecută, Larijani a fost în Oman pentru a se pregăti pentru discuțiile indirecte cu negociatorii americani, care – în cele din urmă – nu au reușit să ducă la evitarea războiului.
Totodată, el a fost un vizitator frecvent la Moscova în ultimele luni, lucrând la legăturile de securitate cu Rusia, care nu au reușit să ajute la protejarea Iranului nici în acest conflict, nici în cel precedent.
În această perioadă, Larijani părea să se ridice la înălțimea reputației sale de pragmatic, afirmând că problema nucleară era „rezolvabilă” și exprimându-și deschiderea pentru discuții. Acest ton a fost, deocamdată, înlocuit de un ton mai strident.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI