Linkuri accesibilitate

Alimentația la români: mâncăm mult și prost. Cinci greșeli identificate de un nutriționist


Mâncare servită într-un spital din România. Nici în unitățile sanitare alimentația nu respectă întotdeauna sfaturile nutriționiștilor.

Un comunicat al Institutului Național de Statistică transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății arată că românii au o speranță de viață cu 5,9 ani mai mică decât alți europeni. Femeile, în general, par să trăiască cu câțiva ani mai mult ca bărbații. Una dintre cauze e alimentația.

Regimul alimentar și activitatea fizică sunt printre elementele principale care contribuie la o viață sănătoasă. Românii stau prost la amândouă, deși suntem țara din UE care cheltuie cel mai mult din bugetul gospodăriei pe mâncare, de două ori mai mult decât media europeană.

Doar un sfert din români mănâncă fructe zilnic, aici existând diferențe majore între diferite grupe de populație: 29,8% dintre femei mănâncă fructe zilnic, spre deosebire de 23,1% dintre bărbați. 32,1% din populația urbană consumă fructe zilnic, dar doar 20,1% dintre persoanele din mediul rural fac acest lucru. Doar 18,4% din populație consumă legume zilnic, iar dezechilibrul demografic al consumului de legume este similar cu cel al fructelor.

Conform raportului național al stării de sănătate a populației din 2019, majoritatea europenilor nu fac suficientă activitate fizică, iar românii nu sunt o excepție: 63% dintre noi nu fac niciodată exerciții fizice sau sport. Atunci când facem activitate fizică, prioritatea noastă este aspectul, nu menținerea stării de sănătate. Jumătate din români nu se angajează nici în alte activități fizice, precum ciclismul sau dansul.

Radio Europa Liberă a consultat un expert în nutriție, pentru a afla greșelile pe care le fac românii în alimentație. Împărtășind cinci dintre cele mai proaste obiceiuri alimentare ale românilor, nutriționista Ana Szabadszalasi explică:

„E o boală de-a noastră să mâncăm pâine la orice, în exces. Pâinea e bună, dar trebuie să avem grijă la calitatea și cantitatea ei: de multe ori, preferăm pâine foarte albă, cu un raport nutrițional destul de scăzut - cu fibre puține și calorii multe.”

Printre celelalte obiceiuri alimentare proaste ale românilor, conform Anei Szabadszalasi, se află:

  • Cantitatea de legume prea scăzută: „Nu avem o tradiție foarte bună în a găti tot felul de legume în diferite moduri delicioase, nu doar pane sau prăjite. Zicem că nu ne plac, dar de obicei nu știm să le pregătim”, explică nutriționista.
  • Moștenirile de mâncăruri grase și calorice: „Am învățat rețete de la bunicii noștri care munceau toată ziua pe câmp, aveau activitate fizică cu mult peste ceea ce avem noi acum. Nu am reușit să adaptăm dieta tradițional românească la schimbările stilului nostru de viață. Suntem sedentari, dar mâncăm de parcă am lucra toată ziua pe câmp.”
  • Nu mâncăm suficient pește: „Pentru a avea un raport optim de Omega 3, ar trebui să consumăm pește de minim două ori pe săptămână, ori asta nu se întâmplă la români. Acesta este unul dintre lucrurile ce ne influențează cel mai mult sănătatea: raportul dintre Omega 3 și Omega 6 este foarte important.”
  • Consumăm în exces ulei de floarea soarelui rafinat: Conform nutriționistei, uleiul de floarea soarelui, bogat în Omega 6, este foarte dăunător pentru organism.
Ana Szabadszalasi
Ana Szabadszalasi

Majoritatea rapoartelor despre alimentația și mișcarea fizică a românilor au colectat datele necesare înainte de pandemie. Statul acasă timp de un an, înconjurați de stres exterior și în familie, a afectat însă negativ obiceiurile și sănătatea multora.

Am observat că se consumă mai multe alimente din impuls, alimente care să ne aducă un pic de dopamină rapidă, care să ne bucure papilele gustative imediat: dulciuri, grăsimi, lucruri crocante” explică Ana Szabadszalasi. “Mâncăm mai multe lucruri nesănătoase tocmai pentru că trecem printr-o situație stresantă și creierul nostru caută soluții simple și rapide ca să ne simțim puțin mai bine.

Faptul că am stat deja închiși în case, cu activitate fizică redusă, timp de un an va afecta negativ starea de sănătate a populației. „Deja se văd efectele,” spune nutriționista despre sedentarismul și dieta diferită din pandemie. „Acestea vor duce la creșterea greutății corporale și a obezității, precum și a bolilor asociate cu acestea: diabetul de tip II, boli de inimă, probleme cu colesterolul.”

Semne de schimbare există, însă, în atitudinea oamenilor. Din ce în ce mai mulți dintre oameni sunt interesați de a-și schimba stilul de viață și alimentația pentru a deveni mai sănătoși. Am observat că lumea se informează mai mult decât înainte, încercând să găsească soluții mai sănătoase de a prepara mâncăruri tradiționale”, conform Anei Szabadszalasi, care lucrează mai ales cu femei.


Nutriționista avertizează împotriva ducerii la extrem a acestui trend, menționând că este nevoie de un echilibru între mâncărurile noi și variantele clasice precum cartofi sau orez.

Ca orice, alimentația trebuie tratată cu moderație și în cunoștință de cauză. Ana Szbadszalasi spune că observă din ce în ce mai mult comportamente de consum compulsiv. „Tendințe sunt multe spre binge eating, mâncatul compulsiv. Încercăm să ne amorțim unele emoții pe care le considerăm prea greu de dus cu mâncare - e un mecanism de a face față situațiilor pe care l-am învățat, adeseori, de când eram mici, și pe care l-am tot repetat până când a devenit automat.”

XS
SM
MD
LG