Alin Vaida: „A trebuit să vină o pandemie să unească și să pună la aceeași masă cele mai mari evenimente din Cluj”

El explică într-un interviu acordat Europei Libere de ce și în ce condiții ar trebui să revină festivalurile din România.

Europa Liberă: Cum a prins pandemia Jazz in the Park?

Alin Vaida: „Ca pe toată lumea, prin surprindere, un pic nepregătiți, în același timp nu vreau să fiu ăla care zice că „da, am știut că așa o să fie", dar până la urmă am văzut știrile de la început ca toată lumea, când ce se întâmpla se întâmpla numai în China, și am început să ne punem întrebări. O trezire destul de dură la realitate a fost la primele măsuri în țară, interzicerea evenimentelor cu peste o mie de persoane, după aia cu intervalul 200-1000. În prima săptămână de măsuri noi trebuia să avem patru sau cinci concerte mici, de club. A trebuit să renunțăm la toate și din momentul ăla am devenit foarte activi și am început să lucrăm la un plan care presupunea că nu o să facem nimic tot anul."

Europa Liberă: După aceea v-ați implicat, alături de celelalte festivaluri, în proiectul „Un Singur Cluj", în vederea sprijinirii autorităților în lupta împotriva coronavirusului.

Alin Vaida: „Eu nu l-aș îmbrăca ca pe un proiect de a ajuta autoritățile. A fost, sincer, poate cea mai bună chestie din anul ăsta cu siguranță. Uite, a trebuit să vină o pandemie să unească și să pună la aceeași masă cele mai mari evenimente din Cluj. A fost o experiență plăcută, ne-a dat tuturor un sentiment de utilitate. Pe lângă asta a fost plăcut să colaborăm între noi, departamentele din proiectul "Un singur Cluj" aveau membri din toate echipele noastre amestecați, a fost interesant să lucrăm unii cu alții. Rezultatele n-au fost rele deloc și noi ne-am propus - sperăm să ne țină - să repetăm inițiativa asta și în anii viitori, nu într-un context de pandemie, să ne unim forțele măcar un pic, măcar odată pe an."

Europa Liberă: Între timp a început să fie evident că nu o să puteți face Jazz in the Park la data anunțată. Acum în ce stadiu sunteți? Ce scenarii aveți? De fapt, ce puteți să faceți?

Alin Vaida: „E o discuție lungă pe care nici nu știi de unde s-o începi. Dat fiind situația în care suntem, e cumva destul de clar că evenimentele mari nu o să se întâmple anul acesta, sau cel puțin vara asta. Cred că vorbesc în numele tuturor organizatorilor când zic că știm asta, ne asumăm asta și ultima intenție este să forțăm ceva. În același timp e un moment foarte greu pentru industrie pentru că nu-ți dai seama în ce direcție să te adaptezi. Până la urmă e o industrie mare, e o industrie cu mulți angajați, cu mulți alți furnizori sau servicii conexe, ca să nu vorbim doar de angajați în firmele de organizare de evenimente care sunt afectate în această perioadă. E destul de greu ca să te reorganizezi. Personal eu nu sunt fan al mutării concertelor în online. Experiența unui festival, mesajul unui festival sau unui astfel de eveniment merge mult peste un simplu act artistic. Să faci concertele astea în mediul virtual doar de dragul de a le face, eu nu cred că merită. Noi nu o să ieșim cu Jazz in the Park până când nu-l putem face exact cum ne-am dori să-l facem. Da, ne căutăm soluții, ne căutăm să ne adaptăm, încercăm să aplicăm la foarte multe finanțări care sunt deschise acum.

Marea majoritate a planurilor noastre se duc spre 2021 și vrem să facem acum, măcar de ambiție, un statement în weekend-ul în care trebuia să fie Jazz in the Park. Nu pot să spun mai multe despre asta pentru că încă nici noi nu știm, încă lucrăm la planul în care scoatem capul la suprafață fără să punem pe nimeni în pericol. Dar gestul ăsta nu e ceva profesional, ceva rentabil, nu e ceva ce ne va aduce venituri, ci mai degrabă un statement moral. Ceea ce cred eu că e important de privit în situația asta, lăsând la o parte vara asta, este cum o să ne revenim din asta. Nu cred că ne putem aștepta la un scenariu în care o să vină o zi în care o să zică autoritățile "Da, este sigur să începem să facem evenimente mari" și toată lumea o să îngrămădească la ele. Vorbim de o revenire graduală a pieței și aici atât autoritățile cât și noi ca operatori culturali vom avea un rol important de jucat, în sensul că va trebui gradual să organizăm evenimente, de la mai mici la tot mai mari, în care și noi să învățăm cum să aplicăm noi măsuri de siguranță și de igienă, respectiv să arătăm publicului cum să se comporte și să le redăm siguranța că pot să participe la evenimente.

Deci piața nu-și va reveni just like that vara viitoare. Dar e un efort pe care trebuie să ni-l asumăm. Dacă vrem să redeschidem piața de evenimente, va fi ceva ce trebuie să facem câți mai mulți dintre noi."

Europa Liberă: Legat de reacția autorităților, se poartă discuții cu ele? Există semnale că și autoritățile sunt preocupate de acest segment?

Alin Vaida: „Eu zic că există bunăvoință. Ca să vorbesc în numele Jazz in the Park, noi suntem în boardul director al AROC, prima organizație care adună organizatorii de concerte și evenimente într-un cadru organizat, se luptă pentru politici șamd. În cadrul AROC purtăm discuții cu reprezentanții Guvernului, ni s-a cerut părerea, ni s-a cerut consultanță, ca să zic așa. Discutăm cu ei activ și în continuare și se pare că suntem ascultați. În același timp, da, poată că măsurile nu vin cu ritmul cu care am dori noi să vină, dar n-aș vrea să zic acuma că nu suntem ascultați. Cred că cel mai cinstit este să acceptăm că este o situație fără precedent în care nici nu putem acuma cum s-a obișnuit lumea, să dăm vina pe Guvern cu ușurință, oricând. E o situație de compromis. Cred că e o misiune dificilă să gestionezi țara asta în perioadă de pandemie. Ai o șansă să iei o decizie, trebuie să ținem cont de asta. Se poate mai bine, dar nu e situație prost gestionată. Cred că o să vină răspunsurile pe care le așteptăm în scurt timp, dar important e să vină.

Aici însă trebuie să ținem cont că mai ales în cazul evenimentelor ținute în spațiul public nu este vorba de o reglementare pe care Guvernul o face și asta e, regulile trebuie respectate, ci e și o relație cu autoritățile locale. Aici vorbim de situații specifice în fiecare județ, oraș, sat, în fiecare localitate care își dorește să organizeze evenimente, pentru că e clar că există localități pe care pandemia le-a afectat mai tare, sunt locuri pe care nu le-a afectat aproape deloc și așa ajungem la foarte multe situații particulare, așa că e greu să faci o regulă pentru toată lumea.

E o situație în care la un moment dat trebuie să experimenteze ceva, trebuie să încercăm ceva. Practic și evenimentele sunt niște pași care contribuie la normalitatea unei societăți și atunci la un moment dat, sigur că da, cu riscuri minime, că deloc e greu să spui pentru că niciodată nu e un eveniment fără risc, dar cu riscuri acceptabil de asumat ar trebui încet-încet să se facă și evenimente, pentru că cred că evenimentele au un efect simbolic în situația asta. Evenimentele au fost primul lucru anulat când a venit pandemia și probabil momentul în care evenimentele mari se vor putea întâmpla, atunci am scăpat de-adevăratelea de problema care se întâmplă."

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu contractele semnate cu artiștii, cu furnizorii de servicii?

Alin Vaida: „Da, aici iar este o situație cu foarte multe specificații. Evenimente durează mult, marea majoritate a organizatorilor care au proiecte mari care vizează zece mii de oameni pe zi lucrează tot anul la eveniment, dacă nu, măcar o bună parte din an. Și atunci tu faci contracte pe tot anul sau pe mai mulți ani, și e destul de greu să prevezi astfel de lucruri. Punându-mă în pielea artiștilor, și de pe alte continente cu care lucrăm, cu niște artiști și agenții care niciodată nu te-au văzut la față, e normal să vrei să iei niște măsuri contractuale, ca să te asiguri că nu-ți trimiți artistul degeaba peste nouă luni în estul Europei să cânte.

Acum e evident că suntem într-un context de pandemie la nivel mondial, toată lumea e implicată. Dar se poate întâmpla scenariile în care dacă nu ai un act oficial care să ateste că evenimentul nu se întâmplă din motive care nu țin de controlul tău, să trebuiască să onorezi financiar acel contract. Se pot întâmpla situații nasoale. E clar că toată lumea a pierdut bani în acest context, dar să mai trebuiască să plătești pentru ceva care nu o să se întâmple e un pic absurd. Dar asta e problema cea mai evidentă, însă măsurile de care avem o mai mare nevoie sunt foarte legate de predictibilitate. Să poți să faci niște pași, să știi de la cele mai mici lucruri până la cele mai mari, să știi ce măsuri să iei. Are sens de exemplu să ții un sediu în care nu o să intre nimeni timp de o jumătate de an, să plătești o chirie, sau în ce să investești acum? Da, nu putem ține anul ăsta festivalul, dar la anul oare o să-l putem ține? Sunt foarte multe decizii de luat, mărunte până la urmă, dar acestea au impact asupra bunului mers al lucrurilor.

Sunt decizii pe care fără un sistem reglementat nu le poți lua. Ar trebui stabilite niște intervale în care să nu ne gândim la evenimente, și intervalele de timp în care deschidem gradual, cu o sută de oameni, patru sute, cinci sute, o mie de oameni. Norocul nostru este că avem deja modele, niște măsuri luate de alte țări pe care le putem folosi ca surse de inspirație. La nivel european cred că mulți se uită la ce fac germanii, despre care se spune că au gestionat bine pandemia. Dar există și alte țări care au luat deja măsuri legate de evenimente.

Da, poate că unele sunt greșite. Deci care e mesajul din partea evenimentelor: să nu se înțeleagă greșit, noi nu împingem (pentru că am primit și asemenea critici) să știm când să facem evenimentele respective, doar vrem să construim pe ceva. Să putem să vedem pe când putem planifica ceva, să putem să luăm și noi intern niște decizii. Noi asta încurajăm: dacă autoritățile, epidemiologii, celula de criză simt, pentru că ei știu cel mai bine, că există risc în a da drumul la piața de evenimente, atunci mai bine să nu se dea drumul, asta am spus și noi, dar trebuie să luăm o decizie, pentru că e foarte greu să stai de la o lună la alta fără să decizi ceva.

Dar cred că totuși suntem pe un drum bun, cred că autoritățile au înțeles mesajul nostru și cred că și publicul ar trebui să înțeleagă de fapt cât de dificil e să organizezi un eveniment și ce măsuri, ce nivel de planificare este nevoie. Niciodată organizatorii de evenimente n-au pozat ca o industrie mai lovită decât altele. Nu, toată lumea e lovită, noi nu cerem măsuri care să neglijeze pe alții, e vorba de o chestie individuală pentru piața de evenimente, dar e foarte important."

Europa Liberă: Fiecare festival crește de la an la an, încearcă să aducă artiști cât mai cunoscuți. Ce se va întâmpla cu lineup-urile din acest an? Puteți să păstrați artiștii confirmați pe 2020 și pe 2021?

Alin Vaida: „Am început să purtăm discuții cu toți artiștii confirmați pe acest an cu privire la replanificarea concertelor pe exact aceeași structură pe anul viitor. Singura problemă este că e greu să prezici dacă o să ai aceleași resurse financiare ca și acum. Trebuie să ne gândim că piața de evenimente după 2019 a ajuns la un anumit nivel. Asta înseamnă că organizatorii puteau cere anumite onorarii pe partea de publicitate, existau anumite finanțări, lucruri care o să se schimbe pentru că și mediul privat o să fie afectat, și prețul biletelor va fi afectat, și numărul oamenilor care își vor permite aceste bilete va fi afectat. Va fi greu. Felicitări pentru care vor reuși, dar pentru unii va fi greu să mențină aceleași onorarii către artiști.

Eu sper din suflet să reușim, pentru că în momentul de față suntem în negocieri cu toți artiștii anunțați până acum, sper să reușim să păstrăm cât mai mulți dintre ei, sper că pe toți, dar trebuie să luăm în calcul că s-ar putea să nu facem o ediție la fel. Cred că în același timp și artiștii vor trebui să-și adapteze onorariile, dar eu cred tare într-o revenire a pieței. Am mai trecut împreună printr-o criză financiară de la finalul deceniului trecut. Eu eram voluntar, ucenic pe piața evenimentelor în perioada respectivă, dar îmi aduc aminte ce pachete de marketing se vehiculau pe atunci și cât de tare au căzut.

Dar oamenii s-au adaptat, practic tot ce trebuie să faci este să-ți creezi noile reguli, noile mecanisme prin care să supraviețuiești. Asta o să se întâmple și acuma. Da, pierderile sunt mari, cine știe cât mai durează, dar cred că criza financiară sau blocajul economic generat de pandemie va fi un pic diferit de un blocaj economic generat de un management economic nesănătos. E o diferență.

Lumea are alte sentimente acuma, dacă în 2009-2010 mentalitatea era că "nu mai plătim, pentru că e criză", era o vorbă, și copiii foloseau termenul criză și exista reticența asta de a mai cumpăra orice, acum lumea vede lucrurile cu mult mai multă empatie. Lumea se gândește altfel: "hai să plătim artiștii, hai să ne asigurăm că dăm ceva bănuți și la artiști, hai să cumpărăm bilet la evenimentul ăla, să-i ajutăm".

Cred că empatia asta va ajuta la o revenire. Se vede asta și din cele mai banale cumpărături pe care și le fac oamenii, eu cunosc foarte mulți oameni care merg în zece magazine ca să lase la fiecare un ban. Asta o să conteze."