Linkuri accesibilitate

Alina Bica rămâne în arest în Italia până la soluționarea extrădării


Alina Bica, fost procuror-șef DIICOT

O instanță din Italia a decis să emită mandat de arestare pe nume Alinei Bica, fostă șefă a DIICOT, până la soluționarea procesului de extrădare în România. O decizie similară a fost luată și pentru omul de afaceri Ioan Bene.

Decizia poate fi contestată de cei doi, dar este executorie, astfel încât vor rămâne după gratii în Italia.

Inspectorul șef al Poliției Române, Liviu Vasilescu, a anunțat vineri seara că fugara Alina Bica, fosta șefă a Parchetului Antimafia, condamnată în România la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Interagro-Romgaz, pentru favorizarea făptuitorului, a fost arestată în Italia și se află în custodia polițiștilor italieni.

Alina Bica Mihaela, urmărită internațional, cu mandat european, pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, fiind condamnată la 4 ani, și Bene Ioan, urmarit internațional cu mandat de arestare, fiind condamnat 6 ani și 2 luni pentru fals în înscrisuri și uz de fals, sunt în custodia colegilor din Italia. Vor fi prezentați unei instanțe care va dispune demersurile de a-i aduce în țară. Au fost descoperiți în aceeași zonă”, a declarat presei, vineri seara, inspectorul-șef al Poliției Române, Liviu Vasilescu.

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost dată în urmărire internațională în noiembrie 2019, după ce instanța supremă i-a respins apelul, menținând condamnarea de 4 ani de închisoare.

Ea a fugit din țară înainte să fie condamnată, în vara anului 2018. Ulterior, în octombrie 2018, s-a aflat că a fugit în Costa Rica, unde a și stat o perioadă, inclusiv în penitenciarul din Costa Rica, alături de Elena Udrea, de unde a fost eliberată în decembrie 2018, după ce a formulat contestație față de formarea completurilor de 5 judecători iar instanța supremă din România a decis, la acea vreme, suspendarea executării pedepsei de 4 ani de închisoare până la soluționarea dosarului.

Pe 19 martie 2019, Curtea Supremă a admis contestaţia în anulare a fostei șefe DIICOT, dispunând rejudecarea apelului. Apărătorul Alinei Bica a solicitat în instanţă desfiinţarea hotărârii de condamnare, invocând decizia Curţii Constituţionale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.

Pe 26 iunie 2018, Alina Bica fusese condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului. În schimb, în acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de judecătorii Instanţei Supreme.

La momentul condamnării sale, dinaintea rejudecării apelului, Bica a depus la Parchetul instanţei supreme o plângere penală împotriva şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a unui alt procuror, pe care i-a acuzat de represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă.

În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată în acest dosar la patru ani de închisoare cu executare.

Magistraţii instanţei supreme au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu şi pentru o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu, dar au condamnat-o la patru ani de închisoare cu executare pentru o altă faptă de favorizare a făptuitorului, repectiv a lui Ovidiu Tender.

În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.

În acest dosar, fosta şefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum şi de abuz în serviciu.

Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 şi s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.

În rechizitoriu, procurorii susţin că în 24 septembrie 2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT - Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acţiuni, deţinute la o firmă de către Adriean Videanu.

„La data de 25 februarie 2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanţă, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă (...) admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurator", mai arată anchetatorii.

Procurorii susţin că, la cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Adriean Videanu ar fi depus înscrisuri din care ar fi rezultat, în mod fals, că nu mai deţinea acţiunile respective din august 2012.

Fostul avocat al Alinei Bica, Laura Vicol, a anunțat, în luna iulie 2019, că fosta sa clientă nu se va întoarce în România și că urmează să solicite azil politic în altă țară, nu în Costa Rica, de unde ar fi plecat după ce a fost eliberată din penitenciar.

În ceea ce îl privește pe Ioan Bene, acesta a fost dat în urmărire la data de 31 ianuarie 2018 după ce s-a sustras încarcerării. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat pe acesta la 6 ani şi 4 luni închisoare pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, şi trebuia să fie încarcerat la Penitenciarul Gherla.

XS
SM
MD
LG