Astfel, Alina Gorghiu propune suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2023, „din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, la capitolul «Ordine publică şi siguranţă națională», cu suma de cu suma de 776.887 mii lei credite de angajament si credite bugetare. Suma prevăzută este destinată exclusiv plății sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială devenite executorii, pentru personalul Ministerului Public”.
Asta înseamnă 155 milioane de euro doar pentru salariile procurorilor.
Printr-o a doua hotărâre pusă în dezbatere publică, ministrul Justiției propune ca și judecătorii să primească bani la final de an.
„Se aprobă suplimentarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cu suma de 2.145.500 mii lei și (...) «Alte cheltuieli» cu suma de 747.500 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023.
Suma prevăzută este destinată plății drepturilor salariale în urma câștigării unui proces care majorează, retroactiv, salariile judecătorilor cu 25 %.
La aceste sume au fost adăugate dobânzi și indexarea sumelor cu rata inflației din ultimii 5 ani.
Cele 2,89 miliarde de lei înseamnă 563 milioane de euro doar pentru salariile judecătorilor, restanțe salariale pe 2023.
Alte cheltuieli de 733 milioane de lei
Adunate, restanțele salariale ale procurorilor și judecătorilor ajung la 733,5 milioane de euro, bani pe care Guvernul trebuie să-i vireze din Fondul de rezervă până la sfârșitul anului.
Am întrebat-o pe Alina Gorghiu ce reprezintă 747 milioane de lei, bani trecuți la capitolul „alte cheltuieli”. Nu ne-a răspuns.
În nota de fundamentare, Ministerul Justiției susține că guvernul trebuie să plătească de urgență aceste sume deoarece „drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicele de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o datorează titularilor acestor drepturi”.
Mai mult, ministrul se teme că judecătorii vor executa silit instanța supremă, lucru care va conduce la blocarea activității acesteia.
De la un simplu proces la un fenomen scăpat de sub control
De unde aceste sume? Europa Liberă a arătat că, în februarie 2020, 65 de judecători și magistrați asistenți au dat în judecată instituția pentru care lucrează, adică Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ). Ei cereau recalcularea salariilor, în sensul majorării acestora cu 25%.
Înainte de asta, unii consilieri de probațiune au câștigat în instanță calcularea salariilor la valoarea de referință sectorială (VRS) maximă de 605 lei.
Judecătorii de la instanța supremă au ajuns la concluzia că și ei sunt îndreptățiți să primească aceste majorări de 25% din moment ce fac parte din aceeași familie ocupațională, „justiție”, altfel este discriminare.
Aceștia nu au ținut cont de faptul că un consilier de probațiune are un salariu de 5.000 de lei pe lună, în timp ce un judecător de la ÎCCJ are un salariu de șase ori mai mare.
Excepția transformată în regulă
Dosarul câștigat de magistrați a fost înregistrat la Tribunalul Dâmbovița în aprilie 2020 și s-a judecat în trei termene. La Curtea de Apel Ploiești, dosarul s-a judecat într-un singur termen.
În baza acestei hotărâri definitive, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Alina Corbu, a semnat un ordin prin care salariile tuturor judecătorilor din țară se majorează cu 25%, nu doar ale celor care au câștigat procesul individual. Decizia de la tribunal a fost ca judecătorii să primească salariile majorate cu o pătrime retroactiv, începând din 2018.
La fel a procedat procurorul general al României, Alex Florența, care a semnat un ordin similar, prin care salariile tuturor procurorilor din țară se calculează la valoarea de referință de 605 lei, începând cu 7 decembrie 2018 până la zi.
L-am întrebat pe premierul Marel Ciolacu dacă va plăti cele 3,7 miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Nu a răspuns.
Ce este Fondul de Rezervă?
- Fondul de Rezervă Bugetară, alături de Fondul de Intervenție, sunt fonduri pe care Guvernul le are la dispoziție pentru cheltuieli publice urgente și neprevăzute.
- În timp ce Fondul de Intervenție este destinat situațiilor generate de calamități, Fondul de Rezervă este constituit pentru a face față unor urgențe.
- Sumele din Fondul de Rezervă Bugetară și Fondul de Intervenție sunt incluse în fundamentarea bugetului de stat și în calculul deficitului bugetar.
- Folosirea banilor din Fondul de Rezervă este reglementată de Legea nr. 500 din 2002, privind finanțele publice.
- Potrivit legii, banii din Fondul de Rezervă al Guvernului pot fi folosiți pentru „cheltuieli urgente sau neprevăzute”. Acestea sunt, potrivit legii, „acele cheltuieli generate de situații deosebite nou-apărute în timpul exercițiului bugetar, care necesită finanțare imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente”.
- Guvernul României, a adoptat în 14 septembrie 2023 un OUG prin care, printr-o derogare de la Legea 500/2020, poate aloca sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite.
- Consiliul fiscal a sesizat în raportul de activitate pe anul 2022 lipsa criteriilor și procedurilor clare de utilizare a banilor din Fondul de Rezervă. Consiliul a solicitat și raportarea periodică către Parlament a sumelor și felului în care este folosit Fondului de rezervă.
- Studii Expert Forum constată că perioadele electorale din România aduc creșteri de cheltuieli din Fondul de Rezervă. Expert Forum consideră că Fondul de Rezervă „rămâne un instrument clientelar, vag reglementat, netransparent și necontrolat. Alocările se fac de către Guvern și nu sunt supuse unui control adecvat.”
Spre deosebire de predecesorii săi, premierul Marcel Ciolacu a inaugurat, în acest an, o practică nouă: în loc ca rectificarea bugetară să se facă transparent și conform direcțiilor de politică monetară, prin ministerul Finanțelor, ea se face prin alocări din Fondul de rezervă.
În mod neuzual, în 2023, din Fondul de rezervă sunt plătite inclusiv salariile bugetarilor.
În urmă cu o lună, Guvernul a început să apeleze la Fondul de rezervă ca să finanțeze mai multe instituții publice. Astfel, numai în ședința de 2 noiembrie, Executivul a alocat, prin hotărâri, aproape 150 de milioane de lei:
- Televiziunii publice (TVR) - 42,79 milioane de lei, pentru cheltuieli de funcționare;
- Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării - 5,98 milioane lei, pentru pentru cheltuieli de personal și pentru sumele datorate persoanelor cu handicap;
- Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - 14,3 milioane de lei, pentru plata unor drepturi salariale;
- Consiliului Legislativ - 238.000 de lei, pentru investiții software;
- Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Problemelor Speciale - 10,5 milioane de lei, pentru cheltuieli de personal;
- Agenţiei Naţionale pentru Sport - 32 de milioane de lei, pentru cheltuieli de personal;
- Serviciul de Telecomunicații Speciale - 43,9 milioane lei, pentru cheltuieli de personal.
Alte alocări din Fondul de rezervă despre care a scris Europa Liberă, aici:
Ministerul Justiției arată că propunerile și observațiile referitoare la proiectele de acte normative supuse dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiției la adresa de e-mail dean@just.ro.
