Secretarul General al Amnesty International, Agnes Callamard, spune că grupul de cercetători a documentat „un model al forțelor ucrainene care îi pun în pericol pe civili și încalcă legile războiului când operează în zonele populate de civili”, după cum se arată într-un raport dat pubicității pe 4 august.
Raportul pe care Kremlinul și presa din Rusia l-a citat deja de mai multe ori este o încercare de „a schimba responsabilitate de la agresor la victimă”, a declarat președintele Volodimir Zelenski, într-un mesaj video postat în noaptea de după.
„Nu există și nici nu poate exista, nici măcar ipotetic, vreo condiție sub care atacul Rusiei să fie justificat. Agresiunea împotriva statului nostru este neprovocată, invazivă și în mod sincer catalogată ca teroristă”, a precizat președintele.
Cu câteva ore mai devreme, ministrul de Externe, Dimitri Kuleba, a spus că asociația de drepturile omului a pus în mod greșit semnul egal între acțiunile forțelor invadatoare ruse și ucrainenii care își apără țara.
„Acest comportament al Amnesty International nu este despre a găsi și a relata lumii despre adevăr, ci despre a crea o falsă echivalență între agresor și victimă, între țara care distruge sute și mii de civili, orașe, teritorii și o țară care în mod disperat se apără”, a precizat Kuleba.
Ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov a numit raportul o „perversiune” pentru că pune sub semnul întrebării dreptul ucrainenilor de a-și apăra propria țară.
„Orice încercare de a echivala, chiar în treacăt, agresiunea rusă neprovocată și autoapărarea Ucrainei, așa cum se face în raportul Amnesty International, este o dovadă a pierderii adecvării și o modalitate de a-și distruge autoritatea”, a scris el.
Agness Callamard a susținut că poziția defensivă „nu scutește armata ucraineană de a respecta dreptul internațional umanitar”.
Ea a postat pe Twitter mai târziu, pe 4 august, că „trolii și mafioții din rețelele sociale” ucrainene și ruși atacau Amnesty International.
„Aceasta se numește propagandă de război și dezinformare. Acest lucru nu ne va afecta imparțialitatea și nu va schimba faptele”, a spus ea.
Organizația pentru drepturile omului a declarat că a găsit dovezi că forțele ucrainene au lansat lovituri din zonele rezidențiale populate și și-au pus bazele în clădiri civile din 19 orașe și sate din trei regiuni ale țării. Datele au fost colectate între aprilie și iulie 2022.
Raportul spune că supraviețuitorii și martorii atacurilor rusești din regiunile Donbas, Harkov și Nikolaev le-au spus cercetătorilor Amnesty International că armata ucraineană a operat în apropierea caselor lor în timpul atacurilor, expunând zonele la focul de represalii din partea forțelor ruse.
„Cercetătorii Amnesty International au fost martori la astfel de comportamente în numeroase locații”, se arată în raport.
Amnesty a mai spus că a constatat că forțele ucrainene folosesc spitale ca baze militare în cinci locuri, pe care grupul pentru drepturile omului le-a numit „o încălcare clară a dreptului internațional umanitar”, și cere părților la conflict „să evite localizarea, în măsura maximă posibilă, obiectivelor militare în sau în apropierea zonelor dens populate.”
Dar raportul a subliniat, de asemenea, că „practica armatei ucrainene de a localiza obiective militare în zonele populate nu justifică în niciun fel atacurile nediscriminate ale Rusiei”.
De asemenea, a mai spus că în locațiile în care Amnesty International a concluzionat că Rusia a comis crime de război „organizația nu a găsit dovezi ale forțelor ucrainene situate în zonele civile vizate ilegal de armata rusă”.
Consilierul prezidențial Mykhaylo Podolyak a acuzat pe Twitter Amnesty International că a participat la campania de dezinformare a Moscovei pentru a discredita forțele armate ale Ucrainei.
„Astăzi, Moscova încearcă să discrediteze Forțele Armate ale Ucrainei în ochii societăților occidentale și să perturbe aprovizionarea cu arme folosind întreaga rețea de agenți de influență”, a spus Podolyak. „Este păcat că o organizație ca Amnesty participă la această campanie de dezinformare și propagandă”.
Raportul se aliniază cu narațiunea conform căreia Rusia este justificată să lanseze atacuri asupra zonelor civile, deoarece luptătorii ucraineni și-au stabilit poziții acolo.
„Vorbim despre asta tot timpul, numind acțiunile forțelor armate ale Ucrainei tactica de a folosi populația civilă ca „scut uman””, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe Telegram.
Istoric: „Amnesty International nu face altceva decât să exerseze într-o manieră descalificantă ipocrizia”
Istoricul român, Cosmin Popa, specializat în spațiul ex-sovietic, este de părere că Amnesty International are proprietatea termenilor, dar că vorbim de condiții speciale care „presupun mutarea în termene scurte, de ore, a capacităților de război dintr-o parte într-alta a frontului, în caz contrar ele riscând să fie descoperite și distruse de inamic”, după cum arată într-o declarație pentru Europa Liberă România.
Ucrainenii nu se ascund în locurile civile, ei folosesc acele localități, orașe pentru amplasarea capacităților de răspuns la agresiunea rusească. E de părere că în cursul unei astfel de organizări militare moderne și dictate de războiul defensiv pe care îl duce Ucraina, cu siguranță sunt folosite puncte de sprijin în mijlocul comunităților civile, dar acest lucru se întâmplă atât de partea ucraineană, cât și de cea rusă.
„O evacuare a populației civile într-un peisaj atât de dinamic este imposibilă. Situația în care se află acum Ucraina care este nevoită să folosească așezările umane, orașele, satele, pentru a-și amplasa puterea de foc și care trebuie să-și schimbe repede locul pentru că, în caz contrar, este descoperită de inamic, este una dictată de necesitățile războiului modern, nu este o strategie militară pe care își bazează succesul Ucraina, este un subprodus al războiului modern, în condițiile războiului modern este imposibilă și a fost imposibilă în cursul tuturor războaielor”, explică Popa.
El crede că o analiză obiectivă ar însemna prezentarea acțiunilor ambelor tabere beligerante numai că accesul Amnesty International este restricționat în Rusia.
„Nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în primăvara acestui an, atunci când rușii au închis în mod deliberat coridoarele de evacuare din Mariupol, din zona de litoral deschizând așa-zise coridoare către Rusia care de fapt deserveau scopurilor lor politice”, reamintește Popa, care spune că tematica rusească lipsește constant în rapoartele organizației internaționale.
În absența accesului pe teritoriul rusesc sau pe teritoriul controlat de armata rusă, istoricul e de părere că Amnesty International „se află în proximitatea pericolului de a-și pierde credibilitatea.”
Precedentul Navalnîi
Amnesty International nu este la prima decizia controversată în ceea ce privește Rusia. În februarie 2021, l-a retras pe lista cu „prizonieri de conștiință” pe opozantul Alexei Navalnîi după ce organizația ar fi descoperit niște afirmații în trecut care au fost catalogate drept „discurs” al urii.
Decizia a fost și ea folosită la acel moment de Kremlin împotriva principalului oponent al regimului Putin. Trei luni mai târziu, ca urmare a presiunii publice, Amnesty International și-a reevaluat decizia și și-a cerut scuze opiniei publice și lui Alexei Navalnîi.
