Din cauza războiului din Ucraina, procesul de extindere a Uniunii Europene a luat din nou viață după aproape un deceniu de inactivitate.
Întrebarea care se pune acum este dacă cele 27 de state membre ale UE vor răspunde la această recomandare în aceeași notă pozitivă precum în cazul Kievului și Chișinăului.
În vară, un simț al politicienilor europeni că istoria se scrie în prezent i-a influențat în luarea unei asemenea decizii. Ucraina, sfâșiată de război, dar pregătită pentru reforme, și Republica Moldova, pro-UE, dar vulnerabilă, trebuiau încurajate și recunoscute, așa a fost viziunea de atunci a Bruxelles-ului.
Statutul de țară candidată acordat în iunie a fost „lumina de la capătul tunelului” de care aceste țări aveau nevoie. Bineînțeles, au fost atașate condiții stricte, ceea ce înseamnă că ar putea trece ceva timp până când ambele guverne de la Kiev și Chișinău ar putea începe efectiv negocierile de aderare.
Bruxelles-ul a încercat să repete același pas cu Bosnia. Recomandarea privind statutul de candidat este însoțită de opt condiții. Mai multe dintre acestea se referă la diverse legi și modificări pe care Sarajevo trebuie să le pună în aplicare pentru ca sistemul judiciar să devină pe deplin funcțional.
Cu toate acestea, sunt necesare și reforme în domeniul gestionării migrației, inclusiv eforturi sporite pentru a asigura libertatea de exprimare și libertatea presei, în special în ceea ce privește monitorizarea cazurilor din justiție în care angajații din mass-media primesc amenințări violente - lucru care s-a dovedit a fi dificil de realizat în această națiune extrem de divizată.
O sarcină dificilă
Obținerea statutului de țară candidată pare deja o sarcină dificilă, însă cea mai presantă problemă pentru Bosnia este dificultatea de a finaliza reformele constituționale și electorale care să asigure o reprezentare etnică mai bună și mai echitabilă în țară.
Occidentul a încercat de mult timp să găsească soluții prin mediere, dar fără succes. Puțini sunt cei care cred că se va schimba ceva în curând. Comisia Europeană speră că statutul de țară candidată va reuși să obțină eforturi în direcția dorită.
Comisarul european pentru Comisarul european pentru Vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a fost tranșant în această privință atunci când a vorbit pe 12 octombrie în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European:
„Acordarea statutului de țară candidată este o ofertă din partea Europei pentru Bosnia și Herțegovina și pentru poporul din Bosnia și Herțegovina. Facem acest lucru pentru poporul Bosniei-Herțegovina, dar vine și cu așteptări mari. Este la latitudinea elitei să transforme acest lucru în realitate.”
Unele țări, precum Austria, Croația și Slovenia, au făcut presiuni pentru accelerarea intrării Bosniei în UE, după ce Moldovei și Ucrainei li s-a acordat statutul de țară candidată în iunie.
Pentru mulți, raționamentul lor era logic: părea puțin nedrept ca o țară care așteptase atât de mult timp să fie brusc depășită de două țări care abia recent au depus cereri de aderare la blocul comunitar. La fel ca în cazul Ucrainei, Bosnia a suferit și ea de pe urma războiului și distrugerii - doar că în urmă cu mai bine de două decenii.
Dacă UE a omis până acum aderarea Bosniei, statele membre au în sfârșit șansa de a corecta acest lucru, punând Bosnia pe picior de egalitate cu Ucraina și Moldova atunci când se vor întâlni la Bruxelles în decembrie pentru a lua o decizie cu privire la recomandarea Comisiei Europene.
În condițiile în care cerințele pentru reformă sunt greu de îndeplinit, acordarea statutului ar ajunge mai degrabă să reflecte o măsură simbolică. Pentru scepticii cu privire la extinderea Uniunii Europene, în special cei din Europa de Vest, aceștia pot indica condițiile punitive și ambiguitatea lor inerentă - de exemplu, măsurarea „pașilor decisivi pentru consolidarea prevenirii și luptei împotriva corupției” - și pot concluziona că va mai trece mult timp până când Sarajevo va avansa mai departe pe drumul său spre UE.
O predică dură
Cu toate acestea, există o diferență fundamentală între Ucraina și Moldova, pe de o parte, și Bosnia-Herțegovina, de cealaltă parte. În ciuda greutăților cu care se confruntă Ucraina cu războiul neprovocat al Rusiei, țara continuă să întreprindă reforme substanțiale pe care Bruxelles-ul le cere în diverse domenii.
Potrivit oficialilor europeni care au vorbit la Europa Liberă, același lucru se poate spune și despre Moldova. Când Comisia Europeană va veni cu prima sa evaluare a progresului înregistrat de Kiev și Chișinău în toamna anului 2023, ar putea foarte bine să concluzioneze că ambele au făcut suficiente progrese pentru a începe negocierile de aderare la UE.
În cazul Bosniei și Herțegovinei, situația a fost până acum fix pe dos. Ultimul raport ce detaliază progresele Sarajevo-ului, elaborat de Comisia Europeană și publicat săptămâna asta alături de recomandarea privind statutul de țară candidată, este o predică dură - probabil cea mai dură evaluare publicată vreodată de Uniunea Europeană în privința unei țări din Balcanii de Vest.
Printre aspectele importante din raport se remarcă: „amendamentele de îmbunătățire a standardelor electorale au fost respinse în Parlament... din cauza piedicilor politice, iar Ministerul Finanțelor și Trezoreriei a împiedicat buna organizare a alegerilor din octombrie 2022 prin reținerea fondurilor necesare... nu s-a înregistrat niciun progres în asigurarea unui mediu favorabil pentru societatea civilă... persistă inconsecvența și discreția prea largă în aplicarea normelor privind numirea, răspunderea disciplinară, avansarea în carieră și conflictul de interese a judecătorilor și procurorilor”.
Raporul, include, de asemenea, un paragraf întreg despre Republika Srpska o entitate populată majoritar de sârbi și cu tendințe separatiste, care încearcă să „preia în mod unilateral competențele statului și să desființeze instituțiile acestuia, punând în pericol perspectiva de aderare a țării la UE”.
Pentru Comisie, este vorba de un limbaj pe care îl asociază mai degrabă cu un stat fragil decât cu un candidat aproape gata să intre în UE. Iar statele membre ale UE, citind raportul Bosniei, vor ajunge probabil la aceeași concluzie. Una dintre regulile de aur nescrise de la Bruxelles privind extinderea este că UE nu va permite aderarea unor state problematice.
Bosnia este departe de a deveni membră, deși este posibil ca statutul de țară candidată să-i motiveze pe politicienii țării să își rezolve problemele politice. În caz contrar, Uniunea Europeană și statele sale membre se vor uita în altă parte când vine vorba de potențialii noi veniți în blocul comunitar.
Articol tradus de Sorin Dojan.
