Când fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a publicat în 1994 primul anunț de angajare, el a subliniat că se află în căutarea unor ingineri de software capabili să își facă treaba „într-o treime din timpul pe care majoritatea oamenilor competenți îl consideră necesar”.
Cei care doreau să se angajeze la Amazon erau avertizați că dacă sunt în căutarea unui loc de muncă confortabil ar face mai bine să caute în altă parte. Orele suplimentare erau obligatorii, iar supraveghetorii trimiteau emailuri în care le spuneau angajaților că ”POT DORMI ATUNCI CÂND VOR FI MORȚI”, potrivit New York Times.
Printre modurile prin care Amazon își monitorizează angajații se numără un sistem cunoscut drept „durata unei sarcini”, care contabilizează durata de inactivitate a muncitorilor. Prea multe momente de repaus pot duce la concediere. Financial Times scrie că în unele cazuri sistemul de contabilizare pornește după doar patru minute de inactivitate, fapt ce le lasă muncitorilor foarte puțin timp la dispoziție pentru nevoi de bază, cum ar fi mersul la toaletă, lucru contestat de Amazon.
În acest context, distracția menționată în sloganul companiei este doar un concept abstract pentru majoritatea angajaților, însă a treia parte a mesajului, cea legată de istorie, ar putea prinde contur în viitorul apropiat.
Astăzi (29 martie) se încheie perioada până la care cei 6.000 de angajați ai depozitului Amazon din Bessemer, Alabama, unul dintre cele mai mari din Statele Unite, pot decide dacă vor sau nu să se organizeze într-un sindicat. Dacă răspunsul la scrutinul început pe 8 februarie va fi DA, atunci ei vor putea forma primul sindicat (pe teritoriul SUA) din istoria de 27 de ani a companiei Amazon.
Amazon a câștigat în pandemie. Angajații mai puțin
Amazon este una dintre companiile care va ieși pe plus din pandemia de COVID-19. Într-o perioadă marcată de restricții, în care magazinele tradiționale au fost obligate să își închidă porțile, oamenii au devenit din ce în ce mai dependenți de livrările Amazon. Anul trecut vânzările companiei au crescut cu 38%, fiind nevoie de angajarea a peste o jumătate de milion de noi lucrători pentru a face față cererii în creștere.
Angajații Amazon au devenit esențiali în ultimul an, dar fără ca acest lucru să aibă vreun impact notabil în privința salariilor sau a condițiilor de muncă. Luna trecută, procurorul general din New York, Letitia James, a dat în judecată compania lui Jeff Bezos pe motiv că nu le-ar fi oferit angajaților o protecție adecvată în timpul pandemiei. Amazon a fost de asemenea acuzată că a concediat ilegal o persoană care a atras atenția asupra condițiilor inadecvate de lucru.
Un eventual rezultat pozitiv al scrutinului din Bessemer nu doar că le-ar permite muncitorilor din acest depozit să spere la condiții mai bune de lucru, dar ar putea deschide calea către o sindicalizare masivă a angajaților din cele peste 800 de depozite ale companiei, lucru pe care Amazon încearcă să îl împiedice cu orice preț.
”NU TE VOM amenința. NU TE VOM interoga”
Sunt două din cele 22 de lucruri pe care Amazon a promis să nu le facă la adresa angajaților săi dintr-un depozit din Virginia. În urmă cu cinci ani, compania a fost obligată să publice o listă prin care se obliga să nu îi amenințe cu concedierea pe cei care susțin înființarea de sindicate sau să îi interogheze pe cei care iau parte la acțiuni sindicaliste.
Acest lucru s-a petrecut după ce Asociația Mașiniștilor și Lucrătorilor Aerospațiali a acuzat Amazon că a încercat să intimideze 30 de tehnicieni angajați în depozitul din Chester care și-au exprimat dorința de a se alătura unui sindicat. Compania nu a recunoscut că ar fi încălcat în vreun fel drepturile muncitorilor, dar a promis că nu o va face pe viitor. A fost o victorie minoră pentru angajați, dar adevăratul câștigător a fost chiar Amazon, care de atunci nu s-a mai confruntat cu încercări de sindicalizare în Chester.
Jumătate de deceniu mai târziu, tactici similare par să fi fost folosite în Alabama. Compania a insistat ca angajații să își exprime votul în persoană, într-o secție amplasată în parcarea depozitului din Bessemer. După ce au fost invocate riscurile legate de coronavirus și s-a convenit ca voturile să fie trimise prin poștă, Amazon a cerut montarea unei cutii poștale în parcare, îndemnându-și angajații să voteze NU. Compania spune că a avut în vedere doar binele muncitorilor săi, care nu trebuie să se deplaseze prea mult pentru a-și exprima opțiunea, dar aceștia se tem că de fapt nu se dorește decât stricta lor supraveghere.
Fără posibilitatea de a intra în depozite pentru a vorbi direct cu muncitorii, reprezentanții marilor uniuni sindicale, care vor să îi atragă în rândurile lor pe angajații Amazon, s-au văzut nevoiți să îi aștepte la semaforul unde aceștia se opresc pentru puțin timp după ce părăsesc proprietatea companiei. În luna decembrie, autoritățile locale au acceptat cererea Amazon de majorare a intervalului de timp în care este afișată culoarea verde, pentru a permite mașinilor să iasă mai rapid din parcare. Compania a susținut, din nou, că a avut în vedere doar binele angajaților.
În paralel, un site lansat de Amazon, DoItWithoutDues.com, îi avertizează pe angajați că sindicalizarea ar putea afecta relațiile colegiale și le sugerează să își folosească banii cu care ar trebui să contribuie la fondurile sindicale pentru a le cumpăra copiilor lucruri necesare pentru școală sau pentru a le face cadouri celor dragi. Tot pe acest site au fost publicate detalii despre veniturile liderilor sindicali din zonă.
Joe Biden, un președinte pro-sindicate
Pentru angajații Amazon din Alabama discuțiile despre formarea unui sindicat vin într-un moment propice din punct de vedere social și politic.
Sprijinul pentru sindicate în Statele Unite este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Un sondaj realizat de institutul Gallup relevă că 65% dintre americani susțin organizarea muncitorilor în sindicate, o schimbare semnificativă de atitudine față de anul 2008, când, în plină criză financiară, mulți americani considerau că sindicatele sunt cel puțin parțial vinovate de prăbușirea industriei auto.
De asemenea, Joe Biden, care și-a început campania prezidențială din sediul unui sindicat din Pittsburgh, a promis că va fi „ cel mai pro-sindicate președintele” din istorie. Luna trecută el a lansat un videoclip în care spunea că „fiecare muncitor trebuie să aibă oportunitatea de a se alătura unui sindicat”.
Săptămâna trecută, Senatul american l-a confirmat în funcția de ministru al muncii pe Marty Walsh, fost sindicalist și primar al orașului Boston. Este pentru prima oară în ultimele decenii când această funcție este deținută de un fost lider de sindicat.
Administrația Biden este și o susținătoare a PRO Act, o lege favorabilă sindicaliștilor, care a fost adoptată de Camera Reprezentanților după ce fusese blocată în Congres mai bine de un an. Legea, care este puternic contestată de angajatori, a fost susținută de foarte puțini conservatori, dar sondajele arată că 59% dintre americani sunt de acord cu prevederile ei.
Ea conferă muncitorilor independenți mai multe drepturi de a se organiza și slăbește multe dintre prevederile existente în multe state care descurajează activitățile sindicale.
Este aproape sigur că Senatul american se va opune adoptării acestei legi, dar pentru Joe Biden este o bună oportunitate politică de a-i pune într-o lumină proastă pe republicanii care au susținut declarativ sindicatele, consideră The Economist.
Este și cazul senatorului din Florida, Marco Rubio, care a declarat luna aceasta că susține ideea unui sindicat în rândul angajaților Amazon, deoarece compania a început „un război împotriva valorilor clasei muncitoare”, dar când discuția se mută și către alte organizații devine dintr-odată un adversar al sindicaliștilor.
