Camera Deputaţilor a dezbătut, luni, moțiunea simplă pe Educație, intitulată „Pas cu pas am ajuns în colaps educațional - PNL a creat România NeEducată”, semnată de 93 de deputați de la Pro România și PSD și care va fi votată miercuri.
Moțiunea a fost citită de deputatul Pro România, Mihaela Huncă.
Pro România şi PSD cer demisia ministrului Anisie, acuzând "lipsă de viziune şi de strategie, care a făcut ca preşcolari, elevi, studenţi, părinţi, bunici şi personal din învăţământ să trăiască luni de zile în panică şi nesiguranţă".
În replică, Anisie a spus că școala românească este „sub nivelul provocărilor” cu care se confruntă generaţiile actuale de elevi, pentru că a rămas "captivă unor formule conservatoare" şi unui sistem care nu pune accent pe abilităţile elevului, ci pe capacitatea de a înmagazina cunoştinţe.
"În aceşti 30 de ani de la Revoluţie, modernizarea şcolii româneşti nu a fost una reală şi consistentă. Excepţia o face anul 2011, care a fost marcat de apariţia primei legi a educaţiei menite a schimba profund sistemul educaţional. Dar şi această lege, la numai un an de la implementare, a fost modificată cum aţi ajuns la guvernare. Dumneavoastră puteţi să depuneţi câte moţiuni doriţi, dar nu îi scutiţi pe proprii miniştri care au gestionat cel mai mult şcoala românească în aceşti ani. Şcoala românească este sub nivelul provocărilor cu care se confruntă generaţiile actuale de elevi. Da, şcoala românească a rămas captivă unor formule conservatoare, unui sistem care nu pune accent pe abilităţile elevului, ci pe capacitatea de a înmagazina cunoştinţele şi de a le reda fără să fie învăţat cum să coreleze informaţiile între ele şi să le adapteze la realităţile lor", a spus Anisie.
Ea a admis că şcoala românească nu ajută copiii şi tinerii să afle cine sunt şi încotro se îndreaptă, dar a amintit că a preluat mandatul Educației de doar șase luni.
"Sunt de acord că şcoala românească nu este o şcoală care să ajute copilul sau tânărul să afle cine este şi încotro va merge. Pot să fiu eu învinovăţită de asta? Sunt ministru de aproape şapte luni. Aş fi putut să rezolv în şase luni ce nu au reuşit miniştrii dumneavoastră în toţi aceşti ani de mandat? Nu trebuie să îmi răspundeți, apreciez dacă vă răspundeți singuri în tăcere. Câți dintre dumneavoastră ați fi putut face atât cât am relizat eu într-un timp atât de scurt? Vorbind despre școala de acasă, dumneavoastră o numiți circ și haos. Independent de voința noastră, învațământul online e alternativa pe care o putem avea în aceste vremuri. De ce oare școala româneasca nu a fost pregatită pentru școala online? Vă garantez că altele ar fi fost premizele dacă fiecare elev din România ar fi dispus de o tabletă. Guvernul a alocat 150 de milioane de lei pentru achiziționarea de dispozitive electronice. De atâtea ori ați vorbit despre acești copii din mediile dezavantajate. Unde sunt faptele din guvernările dumneavoastră? Vă răspund: nicăieri. Altfel nu eram astăzi aici, în această situație. Am citit cu atenţie textul moţiunii. Chiar dacă pare desprins dintr-o comedie, voi păstra decenţa şi voi răspunde cu seriozitate acuzaţiilor dumneavoastră. De ce oare şcoala românească nu a fost pregătită pentru învăţământul online? Unde sunt cele 2,2 miliarde de lei promise acum doi ani pentru achiziţionarea de tablete pentru elevii români?", a afirmat Monica Anisie, citată de Agerpres.
„În ceea ce privește continuarea procesului de educație, deciziile pe care le-am luat au fost mereu în concordanță cu situația epidemiologică, pornind de la realitățile sistemului, un sistem care nu a fost pregătit pentru trecerea imediată la învățarea online, lucru pentru care nu voi arăta cu degetul în urmă, dar pentru care nici nu pot fi acuzată. Am lucrat din primul moment la elaborarea unor scenarii realiste privind continuarea procesului educațional și a susținerii examenelor naționale într-un context cu foarte multe variabile”, a mai spus Anisie care a amintit că guvernul a dispus, în afară de fonduri, și achiziționarea de dispozitive conectate la internet pentru 250.000 de copii din mediile dezavantajate.
Ea a mai spus că educația românească „are probleme, multe dintre ele structurale”, care țin strict de modul în care a fost administrată până acum.
