O analiză recentă a NATO arată că România nu doar că nu a cheltuit 2,5% pentru Apărare, așa cum și-a asumat, ci a cheltuit mai puţin de 2% pentru Apărare.
Preşedintele Klaus Iohannis spune, însă, că „nu este bine să avem abordări contabile” și invocă motive independente de voința autorităților române.
„Un motiv care nu ţine de noi ar fi că pur şi simplu lucrurile pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară cererea este incomparabil mai mare decât oferta şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem”, a explicat Iohannis, joi, într-o conferință de presă susținută înainte de cea de a noua ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, de la Vilnius, Lituania.
Alt motiv ține de inflație și de „multe alte probleme” cu care România s-a confruntat, în speță lipsa banilor lichizi atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi fost dispuși să-i cheltuiască. El spune că, de fapt, banii au fost până la urmă cheltuiți în scopul asumat de România, doar că multe dintre cheltuieli „nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie”.
„Multe [cheltuieli] s-au făcut la începutul lunii ianuarie şi februarie. De aceea spun că nu trebuie să facem chiar un calcul contabil. Aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023 atunci când au fost angajate”, a spus Iohannis.
Președintele spune că România a cheltuit „foarte mulţi bani pentru Apărare” și „nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură”.
Conform unei analize NATO prezentate de TVR, pe 21 martie a.c., România a alocat 2,5% din PIB pe Apărare în 2023, dar a reuşit să cheltuiască doar 1,6%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
