Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Justiție

Arestări în masă în Turcia | Istoricul cererilor de extrădare soluționate de justiția română

După puciul militar din 2016, instanțele din România au refuzat să mai extrădeze cetățeni turci la cererea regimului Erdogan
După puciul militar din 2016, instanțele din România au refuzat să mai extrădeze cetățeni turci la cererea regimului Erdogan

Procurorii turci au decis reținerea a 532 de suspecţi, printre care 459 de militari activi. Operaţiunea îi vizează pe susţinători ai mişcării predicatorului Fethullah Gulen. Autoritățile din Turcia au cerut în ultimii ani și României extrădarea unor cetățeni acuzați de fapte similare.

Până în 2016, România a răspuns favorabil la cel puțin o cerere de extrădare făcută de Turcia. După tentativa de lovitură de stat militară împotriva regimului Erdogan, instanțele de judecată din țară au renunțat să-i mai extrădeze pe cetățenii turci doriți în închisoare de regimul de la Ankara.

Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei în România, alături de Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar al ambasadei.
Îți mai recomandăm

Oficial al Ambasadei Rusiei, acuzat de spionaj și expulzat din România. Răspunsul Rusiei

O ultimă solicitare admisă a fost pe 20 martie 2015, când Curtea de Apel Timișoara a decis extrădarea a doi foști ofițeri de poliție acuzați de autoritățile de la Ankara de spionaj.

Potrivit actelor de extrădare, Zavar Sedat și Usta Ilker erau acuzați că, „în zilele de 24 noiembrie și 25 noiembrie 2011, au instalat, fără drept, la reședința oficială din Cankaya și la reședința privată din Kecioren, ale primului-ministru al Turciei, aparate de interceptare a convorbirilor, ascunse în prelungitoare electrice, aparate cu care l-au ascultat pe demnitarul menționat până la finalul lunii decembrie 2011”.

Cei doi au fost prinși de Poliția de Frontieră pe când încercau să iasă din țară prin vama Nădlac și reținuți în baza mandatului de arestare emis de Turcia. La proces, procurorul a cerut extrădarea celor doi foști polițiști pe motiv că nu înțelege de ce au fugit din Turcia, ei fiind judecați acolo în stare de libertate.

Probe fabricate

Avocații lui Zavar Sedat și Usta Ilker au încercat să convingă judecătorul că cei doi foști polițiști sunt cercetați pentru fapte de ordin politic. „Aceștia au fost arestați de două ori, iar acum se încearcă arestarea lor a treia oară. Consideră că Zavar și Usta nu au parte de un proces echitabil și aici face referire la aspectul presiunii din mass-media făcută de președintele din Turcia”, se arată în motivarea instanței.

În ultimul cuvânt, Zavar Sedat arată că nu este cercetat în aceleași dosarul cu fostul său director și a precizat că i s-a deschis dosar de urmărire penală în decembrie 2013 pentru că a participat la respectiva misiune, „operațiune care a fost desfășurată de trei departamente din cadrul poliției din Turcia, iar toți care au participat la aceea operațiune au fost înlăturați din poliție. După patru zile de la operațiune a fost îndepărtat din funcție și i s-a adus la cunoștință că nu mai este nevoie de serviciile sale, iar când a întrebat telefonic de ce, i s-a răspuns să fie și ei înțeleși că acestea sunt condițiile politice impuse. Arată că a scris un raport de evaluare, nu un raport tehnic, dar totul s-a produs în urma acestui raport, iar acest raport a fost întocmit la două săptămâni după evenimentele petrecute în perioada 17-25.12.2013”, se mai arată în sentință.

GALERIE FOTO | Moment istoric: președintele SUA recunoaște genocidul armean în ziua comemorării începerii acestuia

Ovsep Simigian este ultimul supravieţuitor al Genocidului Armean care a trăit în România. S-a născut în anul 1912, în oraşul Rodosto (Tekirdagh) din Imperiul Otoman. În timpul Genocidului a fost deportat spre Deir ez-Zor, iar familia sa a fost ucisă. După terminarea războiului, în anul 1919, ajunge la Istanbul şi este dat în îngrijirea unei rude. În anul 1926 se stabileşte în România, iar în 1934 se căsătoreşte cu Haiganuș, cu care are două fete. Ovsep Simigian a încetat din viață în februarie 2008.
1/26 Ovsep Simigian este ultimul supravieţuitor al Genocidului Armean care a trăit în România. S-a născut în anul 1912, în oraşul Rodosto (Tekirdagh) din Imperiul Otoman. În timpul Genocidului a fost deportat spre Deir ez-Zor, iar familia sa a fost ucisă. După terminarea războiului, în anul 1919, ajunge la Istanbul şi este dat în îngrijirea unei rude. În anul 1926 se stabileşte în România, iar în 1934 se căsătoreşte cu Haiganuș, cu care are două fete. Ovsep Simigian a încetat din viață în februarie 2008.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Un grup de copii purtând în piept emblema Centenarului Genocidului Armean, „floarea de nu-mă-uita”, vizitează Monumentul Genocidului Armean din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, Erevan, Armenia. Floarea de nu-mă-uita a fost aleasă ca simbol al Centenarului Genocidului Armean și reprezintă trecutul, prezentul, viitorul şi eternitatea comunităţilor armeneşti din întreaga lume.
2/26 Un grup de copii purtând în piept emblema Centenarului Genocidului Armean, „floarea de nu-mă-uita”, vizitează Monumentul Genocidului Armean din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, Erevan, Armenia. Floarea de nu-mă-uita a fost aleasă ca simbol al Centenarului Genocidului Armean și reprezintă trecutul, prezentul, viitorul şi eternitatea comunităţilor armeneşti din întreaga lume.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Mai multe persoane participă la procesiunea de comemorare a victimelor genocidului armean, organizată la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Cu un secol în urmă, aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, crimele în masă fiind considerate primul genocid al secolului trecut.
3/26 Mai multe persoane participă la procesiunea de comemorare a victimelor genocidului armean, organizată la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Cu un secol în urmă, aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, crimele în masă fiind considerate primul genocid al secolului trecut.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
O tânără are lipită pe față o hărtie cu mesajul: „Ne amintim”, în incinta Complexului Memorial Tsitsernakaberd din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, Erevan, Armenia. Cu un secol în urmă, aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, crimele în masă fiind considerate primul genocid al secolului trecut.
4/26 O tânără are lipită pe față o hărtie cu mesajul: „Ne amintim”, în incinta Complexului Memorial Tsitsernakaberd din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, Erevan, Armenia. Cu un secol în urmă, aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, crimele în masă fiind considerate primul genocid al secolului trecut.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Procesiune cu torțe în timpul unei demonstrații care marchează 106 ani de la masacrul împotriva armenilor, organizat în onoarea victimelor genocidului armean, Erevan, Armenia. Armenii au marcat comemorarea celor 1,5 milioane de armeni uciși de către turcii otomani, eveniment considerat de către comunitatea istoricilor din întreaga lume drept genocid, deși Turcia respinge afirmația.
5/26 Procesiune cu torțe în timpul unei demonstrații care marchează 106 ani de la masacrul împotriva armenilor, organizat în onoarea victimelor genocidului armean, Erevan, Armenia. Armenii au marcat comemorarea celor 1,5 milioane de armeni uciși de către turcii otomani, eveniment considerat de către comunitatea istoricilor din întreaga lume drept genocid, deși Turcia respinge afirmația.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
O femeie se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Sanctuarul Eternităţii, aflat în centrul monumentului, este format din 12 plăci de bazalt separate, înclinate şi dispuse circular, asemănătoare tradiţionalelor khachkar-uri (cruci de piatră sculptate) şi semnifică doliul. În centrul său se află Flacăra Veşnică, ce arde continuu în memoria victimelor Genocidului.
6/26 O femeie se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Sanctuarul Eternităţii, aflat în centrul monumentului, este format din 12 plăci de bazalt separate, înclinate şi dispuse circular, asemănătoare tradiţionalelor khachkar-uri (cruci de piatră sculptate) şi semnifică doliul. În centrul său se află Flacăra Veşnică, ce arde continuu în memoria victimelor Genocidului.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Un bărbat se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.
7/26 Un bărbat se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Fotografie înfățișând un grup de bărbați armeni deportați sub amenințarea armelor, în orașul Kharpert.
8/26 Fotografie înfățișând un grup de bărbați armeni deportați sub amenințarea armelor, în orașul Kharpert.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Didier Reynders, Comisar European pentru Justiție și fost ministru al Afacerilor Externe al Belgiei, depune flori la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor.
9/26 Didier Reynders, Comisar European pentru Justiție și fost ministru al Afacerilor Externe al Belgiei, depune flori la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Hayk Demoyan (C), fostul director al Muzeului – Institut al Genocidului Armean din Erevan, însoțește membrii delegaţiei Organizaţiei Tratatului Colectiv de Securitate, pentru a depune flori la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.
10/26 Hayk Demoyan (C), fostul director al Muzeului – Institut al Genocidului Armean din Erevan, însoțește membrii delegaţiei Organizaţiei Tratatului Colectiv de Securitate, pentru a depune flori la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
O femeie se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.
11/26 O femeie se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Corul bisericii Etchimiadzin participă la ritualul de canonizare a celor 1.500.000 de armeni, victime ale Genocidului Armean din 1915, la Sfântul Scaun de la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, joi, 23 aprilie 2015, Etchimiadzin, Armenia.
12/26 Corul bisericii Etchimiadzin participă la ritualul de canonizare a celor 1.500.000 de armeni, victime ale Genocidului Armean din 1915, la Sfântul Scaun de la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, joi, 23 aprilie 2015, Etchimiadzin, Armenia.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Înalți prelați din întreaga lume înfăptuiesc ritualul de canonizare a celor 1.500.000 de armeni, victime ale Genocidului Armean din 1915, la Sfântul Scaun de la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, joi, 23 aprilie 2015, Etchimiadzin, Armenia. La ceremonie participă peste 80 de reprezentanți ai tuturor bisericilor surori, ceremonia de canonizare fiind condusă de Karekin al II-lea, Patriarh și Catolicos al Tuturor Armenilor, de Sfinția Sa Tawadros II, Papa al Alexandriei și Patriarh al Africii, Parrtiarh al Bisericii Ortodoxe Copte, Sfinția Sa Moran Mor Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și al Întregului Est, Lider Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene, Sfinția Sa Baselios Mar Thoma Paulose II, Lider Suprem al Bisericii Ortodoxe Malankara, Mitropolitul Seraphim de Zimbabwe, Patriarh al Alexandriei și Întregii Africi, Beatitudinea Sa Youhanna X, Patriarh al Bisericii Ortodoxe din Grecia, al Antiohiei și al Întregului Est, și alții.
13/26 Înalți prelați din întreaga lume înfăptuiesc ritualul de canonizare a celor 1.500.000 de armeni, victime ale Genocidului Armean din 1915, la Sfântul Scaun de la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, joi, 23 aprilie 2015, Etchimiadzin, Armenia. La ceremonie participă peste 80 de reprezentanți ai tuturor bisericilor surori, ceremonia de canonizare fiind condusă de Karekin al II-lea, Patriarh și Catolicos al Tuturor Armenilor, de Sfinția Sa Tawadros II, Papa al Alexandriei și Patriarh al Africii, Parrtiarh al Bisericii Ortodoxe Copte, Sfinția Sa Moran Mor Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și al Întregului Est, Lider Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene, Sfinția Sa Baselios Mar Thoma Paulose II, Lider Suprem al Bisericii Ortodoxe Malankara, Mitropolitul Seraphim de Zimbabwe, Patriarh al Alexandriei și Întregii Africi, Beatitudinea Sa Youhanna X, Patriarh al Bisericii Ortodoxe din Grecia, al Antiohiei și al Întregului Est, și alții.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
<br /> Un bărbat se pregătește să dea foc steagului național turc, în timpul unei demonstrații care marchează 106 ani de la masacrul împotriva armenilor, în onoarea victimelor genocidului armean, Erevan, Armenia. Armenii au marcat comemorarea celor 1,5 milioane de armeni uciși de către turcii otomani, eveniment considerat de către comunitatea istoricilor din întreaga lume drept genocid, deși Turcia respinge afirmația.
14/26
Un bărbat se pregătește să dea foc steagului național turc, în timpul unei demonstrații care marchează 106 ani de la masacrul împotriva armenilor, în onoarea victimelor genocidului armean, Erevan, Armenia. Armenii au marcat comemorarea celor 1,5 milioane de armeni uciși de către turcii otomani, eveniment considerat de către comunitatea istoricilor din întreaga lume drept genocid, deși Turcia respinge afirmația.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Copii aranjează petalele florilor depuse la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, pe aleea din cadrul Complexului Memorial Tsitsernakaberd, Erevan, Armenia. Florile depuse în jurul Flăcării Eterne au fost adunate și arse în mod tradițional până în anul 2010, când s-a decis recilarea lor pentru confecționarea hârtiei, la inițiativa Fundației pentru protejarea faunei, florei și a patrimoniului cultural. Compostul este utilizat ca îngrășământ pentru grădinile monumentului, iar hârtia realizată din flori este oferită Memorialului Genocidului Armean și folosită pentru scrisorile de mulțumire.
15/26 Copii aranjează petalele florilor depuse la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, pe aleea din cadrul Complexului Memorial Tsitsernakaberd, Erevan, Armenia. Florile depuse în jurul Flăcării Eterne au fost adunate și arse în mod tradițional până în anul 2010, când s-a decis recilarea lor pentru confecționarea hârtiei, la inițiativa Fundației pentru protejarea faunei, florei și a patrimoniului cultural. Compostul este utilizat ca îngrășământ pentru grădinile monumentului, iar hârtia realizată din flori este oferită Memorialului Genocidului Armean și folosită pentru scrisorile de mulțumire.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Fotografie înfățișând o mamă și pe cei trei copii ai săi, refugiați armeni, realizată în timpul genocidului de Armin T. Wegner.
16/26 Fotografie înfățișând o mamă și pe cei trei copii ai săi, refugiați armeni, realizată în timpul genocidului de Armin T. Wegner.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Un grup de tineri, membri ai comunității armene din România, participă la mitingul de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat în Piața Universității din București.
17/26 Un grup de tineri, membri ai comunității armene din România, participă la mitingul de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat în Piața Universității din București.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Un copil de origine armeană aprinde lumânări în cadrul mitingului de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat de Uniunea Armenilor din România în Piața Revoluției din București.
18/26 Un copil de origine armeană aprinde lumânări în cadrul mitingului de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat de Uniunea Armenilor din România în Piața Revoluției din București.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
O fetiță participă la slujba de comemorare a victimelor Genocidului Armean în Catedrala Armeană din București.
19/26 O fetiță participă la slujba de comemorare a victimelor Genocidului Armean în Catedrala Armeană din București.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
În fiecare an, în data de 24 aprilie, armenii din întreaga lume comemorează Genocidul Armean. La biserica armeană din București, evenimentul este marcat printr-o slujbă de comemorare a victimelor Genocidului, urmată de depunerea coroanelor de flori la Monumentul Genocidului situat în curtea catedralei.
20/26 În fiecare an, în data de 24 aprilie, armenii din întreaga lume comemorează Genocidul Armean. La biserica armeană din București, evenimentul este marcat printr-o slujbă de comemorare a victimelor Genocidului, urmată de depunerea coroanelor de flori la Monumentul Genocidului situat în curtea catedralei.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
O fotografie în mărime naturală, care înfăţişează supraviețuitori ai Genocidului Armean de la 1915, este expusă în Muzeul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Complexul Memorial Tsitsernakaberd din Erevan este dedicat memoriei celor 1,5 milioane de armeni care au pierit în timpul Genocidului de la 1915.
21/26 O fotografie în mărime naturală, care înfăţişează supraviețuitori ai Genocidului Armean de la 1915, este expusă în Muzeul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Complexul Memorial Tsitsernakaberd din Erevan este dedicat memoriei celor 1,5 milioane de armeni care au pierit în timpul Genocidului de la 1915.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Fotografie înfățișând refugiați armeni, realizată de Armin T. Wegner.
22/26 Fotografie înfățișând refugiați armeni, realizată de Armin T. Wegner.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Vizitatori privesc fotografiile și documentele expuse în Muzeul &ndash; Institut al Genocidului Armean din Erevan.
23/26 Vizitatori privesc fotografiile și documentele expuse în Muzeul – Institut al Genocidului Armean din Erevan.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Fotografie ce înfățișează un grup de 198 de copii armeni orfani, sosiți în Portul Constanța în anul 1923. După înregistrarea lor, copiii sunt urcaţi în căruţe şi trimişi la Orfelinatul din Strunga, unde poposesc timp de trei ani, pentru ca apoi să se răspândească în lumea largă. Uniunea Armenilor din România şi Guvernul României decid acceptarea pe teritoriul ţării noastre şi acordarea de ajutor refugiaţilor armeni, năpăstuiţi ai Genocidului.
24/26 Fotografie ce înfățișează un grup de 198 de copii armeni orfani, sosiți în Portul Constanța în anul 1923. După înregistrarea lor, copiii sunt urcaţi în căruţe şi trimişi la Orfelinatul din Strunga, unde poposesc timp de trei ani, pentru ca apoi să se răspândească în lumea largă. Uniunea Armenilor din România şi Guvernul României decid acceptarea pe teritoriul ţării noastre şi acordarea de ajutor refugiaţilor armeni, năpăstuiţi ai Genocidului.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Fotografie înfățișând un grup de fete armene orfane în timpul unei tabere de vară, organizată de Near East Relief, 1925.
25/26 Fotografie înfățișând un grup de fete armene orfane în timpul unei tabere de vară, organizată de Near East Relief, 1925.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Armin T. Wegner se reculege la Flacăra Eternă a Monumentului Genocidului Tzitzernakabert din Erevan, 1968. Imaginile lui Wegner realizate în timpul genocidului sunt considerate astăzi drept cele mai importante surse vizuale în cercetarea Genocidului Armean. Armin T. Werner a fost soldat și medic german în Primul Război Mondial, autor prolific și activist pentru drepturile omului. Staționat în timpul Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, Wegner a fost martor la genocidul armean, iar fotografiile pe care le-a făcut au documentat situația armenilor și reprezintă nucleul imaginilor martorilor genocidului.
26/26 Armin T. Wegner se reculege la Flacăra Eternă a Monumentului Genocidului Tzitzernakabert din Erevan, 1968. Imaginile lui Wegner realizate în timpul genocidului sunt considerate astăzi drept cele mai importante surse vizuale în cercetarea Genocidului Armean. Armin T. Werner a fost soldat și medic german în Primul Război Mondial, autor prolific și activist pentru drepturile omului. Staționat în timpul Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, Wegner a fost martor la genocidul armean, iar fotografiile pe care le-a făcut au documentat situația armenilor și reprezintă nucleul imaginilor martorilor genocidului.
În urmă cu mai bine de un secol, 1.500.000 de armeni au fost deportați și uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, în timpul primului genocid al secolului trecut. Potrivit numeroaselor documente istorice existente în arhive din întreaga lume, între 800.000 şi 1.500.000 de armeni au fost deportaţi şi ucişi de Guvernul Junilor Turci în perioada 1915-1923, în exterminarea umană cunoscută ca Genocidul Armean.
Secvența anterioară
Secvența următoare

Zavar Sedat a mai susținut în fața judecătorului de la Timișoara că perchezițiile locuinței sale au fost ilegale și că familia sa a primit amenințări, iar procurorul de caz a fost destituit deoarece ancheta nu era pe placul regimului politic.

„Se poate proba faptul că perchezițiile ce s-au efectuat la domiciliul tatălui său unde locuiește și soția și copii săi nu au avut temei legal, se pot proba și amenințările efectuate asupra fratelui său și ale cumnatei sale, a soției sale, a profesorilor la școlile unde merg copii săi. (…) Procurorul care a dispus începerea operațiunii din 17-25.12.2013 a fost amenințat și mutat. Procurorul care nu a fost de acord cu întocmirea rechizitoriului a fost destituit din funcție. Toți procurorii care nu au fost de acord cu întocmirea dosarului penal împotriva lor au fost destituiți. În dosarul de urmărire penală există doar rapoarte false, nu există nici o probă legal administrate”, a mai susținut Zavar Sedat.

Cereri ignorate

Judecătorul a admis cererea de extrădare a celor doi pe motiv că în rechizitoriul întocmit în Turcia „nu reiese că împotriva celor două persoane extrădabile ar fi fost formulată vreo acuzație întemeiată pe apartenența acestora la un anumit grup social. Astfel, în rechizitoriu se menționează doar că în presa din Turcia ar fi apărut știri precum că Zavar Sedat și Usta Ilker (alături de alte persoane) ar fi membri ai organizației conduse de Fethullah Gulen, fără însă ca această împrejurare de fapt să fie reținută ca un capăt de acuzare împotriva celor doi și nici ca element circumstanțial în cadrul celorlalte acuzații aduse acestora”, se mai arată în documentul instanței.

„Nu mai știu nimic de cei doi polițiști turci. S-a admis cererea de extrădare, atât de către Curtea de Apel Timișoara cât și de instanța supremă. De atunci, nu am mai auzit de ei”, a declarat pentru Europa Liberă avocatul Mihai Pașca, cel care l-a reprezentat pe Zavar Sedat.

Arestată pentru că folosea o aplicație pe telefon

În decembrie 2019, profesoara de informatică Bușra Zeynep Șen era reținută de autoritățile române în baza unui mandat de arestare emis de Turcia. Profesoara în vârstă de 24 de ani era „urmărită internațional pentru săvârșirea infracțiunii de a fi membru al unei grupări infracționale teroriste înarmate”. De această dată procurorul s-a opus extrădării și a arătat că Bușra Zeynep Șen este din 2017 angajata a unui liceu din Capitală unde predă informatica și că a depus cerere de azil politic în România.

„Din conținutul cererii de extrădare, al documentelor anexate cererii de extrădare, precum și din celelalte înscrisuri și dovezi anexate prezentei cauze, apreciază că există motive temeinice de a se considera că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi și judecării d-nei Bușra Zeynep Șen pe motive legate de opiniile sale politice și ideologice”, a susținut procurorul în ședința de judecată.

Din actele trimise de Turcia la dosar rezultă că după ce a părăsit țara în 2016, profesoara a folosit un număr de telefon în aplicația By-Lock, „program folosit exclusiv de membrii organizației teroriste înarmate Fetullah/Organizația Statul Paralel în scopurile acestei organizații. S-a arătat și că persoana extrădabilă este utilizatoare a programului menționat, deținând un ID de utilizator. S-a arătat de asemenea că în data de 5.10.2014, persoana extrădabilă a efectuat prin transmiterea a 7 mesaje tip SMS donații către o asociație prin care organizația teroristă anterior menționată își asigura surse de finanțare”, se arată în motivarea instanței.

În plus, se mai susține la dosar că, în timp ce își efectua studiile universitare, persoana extrădabilă „a locuit în casele organizației teroriste menționate”.

Instanța a respins cererea de extrădare cu motivarea că aceste acuzații nu sunt suficiente pentru a demonstra că a susținut o grupare teroristă. „Constată că nu sunt îndeplinite condiţiile extrădării cu privire la cetăţeanul turc Buşra Nur Zeynep Sen. Respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Respinge cererea de extrădare formulata de autorităţile judiciare din Republica Turcia cu privire la cetăţeanul turc Buşra Nur Zeynep Sen”, se arată în decizia instanței.

Interpol nu mai vrea să audă de justiția lui Erdogan

În decembrie 2018, tot Curtea de Apel București respingea extrădarea jurnalistului turc Kamil Demirkaya, acuzat de comiterea aceleași infracțiuni ca Buşra Nur Zeynep, respectiv „de a fi membru al unei grupări infracționale teroriste înarmate”.

Reuniunea trilaterală România - Polonia - Turcia, București, MAE, 23 aprilie 2021.
Îți mai recomandăm

România, Polonia și Turcia, îngrijorate de activitățile militare ale Rusiei | Declarație comună

Kamil Demirkaya avea permis de ședere în România și a cerut azil politic. Procurorul s-a opus extrădării și a precizat că din adresa emisă de Inspectoratul General al Poliției Române – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul Național Interpol a rezultat că cetățeanul turc „nu este pus în urmărire la nivel internațional prin canale Interpol deoarece Secretariatul General al Organizației Internaționale de Poliție Criminală Interpol a interzis folosirea canalelor de comunicare Interpol pentru a relaționa în legătură cu orice problemă, în ceea ce privește lovitura de stat din Turcia din anul 2016, întrucât contravine art. 3 din Constituția acestei instituții, conform căreia această organizație nu poate interveni în probleme cu caracter politic, militar, religios sau ideologic”.

Mai mult, a cerut respingerea extrădării și „precizează că există motive temeinice de a se considera că extrădarea este solicitată în scopul urmării persoanei pentru motive în legătură cu opiniile sale politice sau ideologice”.

Motivele arestării

Acuzațiile Turciei erau că Demirkaya Kamil avea anumite conturi deschise la Banca Asia, că este înregistrat ca fiind persoană care a utilizat aplicația By-lock și că în anul 2015 ar fi luat legătura cu anumiți membrii considerați de rang înalt ai organizației teroriste Fethullah.

Apărătorul lui Kamil Demirkaya a arătat că „singura vină care i se poate reține este aceea că a fost ziarist și cadru didactic în organizații care nu l-au susținut, în mod necondiționat, pe actualul președinte al Republicii Turcia, respectiv președintele Erdogan, acesta fiind singurul motiv pentru care persoana extrădabilă este inculpată în Turcia, riscă pedeapsa cu închisoarea și relele tratamente care se aplică în prezent tuturor ziariștilor care sunt arestați în Turcia. Astfel, consideră că motivele invocate în cererea de arestare nu se încadrează ca fiind elemente constitutive ale niciunei infracțiuni și arată că din cauza situației generale din Turcia, respectiv confiscarea clădirii Ziarului Zaman, astfel cum a rezultat din declarația martorului, arestarea în prealabil a mai multor ziariști, în acea perioadă premergătoare datei de 16 iulie 2016, au determinat-o pe persoana solicitată să părăsească teritoriul Turciei și să nu se mai întoarcă în această țară, fiindu-i teamă că integritatea sa fizică și libertatea sa ar avea de suferit. De altfel, arată că întreaga sa familie a părăsit Turcia, întrucât toți sunt fie cadre didactice, fie ziariști”, se arată în motivarea instanței.

Cererea Turciei a fost respinsă pe 14 decembrie 2018. „Constată că nu sunt îndeplinite condiţiile extrădării cu privire la cetăţeanul turc Demirkaya Kamil. Respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Respinge cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia cu privire la cetăţeanul turc Demirkaya Kamil”, se arată în decizia instanței.

După vara lui 2016, numărul victimele lui Recep Erdogan se ridică la aproximativ 80.000 de persone arestate sau inculpate în urma puciului militar eșuat.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

​
XS
SM
MD
LG